Un eveniment expoziţional deosebit, care marchează aniversarea centenarului de la debutul săpăturilor arheologice la cetatea Ulmetum - Pantelimonul Sus, a fost vernisat, ieri, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC). Expoziţia deschisă în sala „Vasile Canarache” a MINAC a intrat deja în circuitul muzeal şi poate fi vizitată de pasionaţii de arheologie timp de o lună şi jumătate.

În prezenţa specialiştilor care continuă cercetările începute de Vasile Pârvan, în anul 1911 şi care s-au ocupat, totodată, de organizarea expoziţiei, a directorului MINAC, dr. Gabriel Custurea, a colectivului de arheologi ai instituţiei muzeale, publicul prezent la manifestare a putut afla aspecte inedite din timpul campaniilor de cercetare de la Ulmetum. Imaginile foto-documentare şi bogatul material arheologic expus aduc în atenţie momente din timpul săpăturilor de la cetate şi piese valoroase din perioada bizantină, secolele sec IV - VI. În vitrinele expoziţiei pot fi admirate vase de uz casnic din ceramică şi opaiţe, dar şi unelte din fier folosite în activităţile meşteşugăreşti, descoperite, de-a lungul timpului, în toate sectoarele cetăţii.

Printre cei care au contribuit la campania de săpături de la Umetum şi, implicit, la realizarea expoziţiei se numără specialiştii MINAC: şeful Secţiei Patrimoniu Mobil, Gabriel Talmaţchi - principalul organizator al evenimentului şi cel care se ocupă, în prezent, de cercetarea ştiinţifică la cetatea Ulmetum, Zaharia Covacef, Cristina Talmaţchi, Cătălin Nopcea, Constantin Băjenaru, Tiberiu Potârniche, Gheorghe Papuc - fostul responsabil ştiinţific al şantierului (2003 - 2010).

„Expoziţia este dedicată aniversării a 100 de ani de la primele cercetări arheologice efectuate la Ulmetum, de către Vasile Pârvan. Din păcate, nu putem vorbi de 100 de ani neîntrerupţi de cercetare, ci doar de 10 ani de săpături, patru ani din al doilea deceniu al sec al XX-lea, prin Vasile Pârvan şi ultimii şase ani, prin cercetările MINAC”, a precizat şeful Secţiei Patrimoniu Mobil, Gabriel Talmaţchi.

Referitor la importanţa obiectelor expuse, acesta a menţionat ca având un grad de interes deosebit ceramica de uz casnic, vasele în care se păstra vinul - amforele şi amforetele. De amintit sunt şi câteva vase ştampilate, cu o serie de motive, simboluri specifice lumii romane din cursul secolului al V-lea, dar şi piesele din metal, pentru că vizitatorii expoziţiei pot observa diferenţele - destul de mici - dintre anumite tipuri de piese şi cele care sunt folosite şi astăzi. De un interes deosebit sunt şi cele câteva morminte cu inventar - mărgele, o serie de fibule de prins mantaua - descoperite în timpul săpăturilor şi surprinse în fotografii, precum şi imaginile cu monede din aur.

● Muzeul care adăpostea descoperirile lui Vasile Pârvan, distrus în Primul Război Mondial ● În anul 1911, Vasile Pârvan începea săpăturile într-o aşezare rurală fortificată din Dobrogea, vicus-ul Ulmetum, aflat la marginea comunei Pantelimon de Sus. Săpăturile s-au desfăşurat în patru campanii, între anii 1911 - 1914. Din păcate, materialul arheologic recuperat în timpul campaniilor şi adăpostit de un muzeu realizat chiar lângă cetate, la marginea satului, a fost distrus în timpul Primului Război Mondial. Piesele care au putut fi recuperate se află, în prezent, fie la muzeul constănţean, la Muzeul cetăţii Histria sau la Bucureşti.

Ideea reluării săpăturilor în zonă îi aparţine regretatului profesor şi istoric Adrian Rădulescu. În 2004, săpăturile au fost deschise şi reluate de către arheologul dr. Gheorghe Papuc, iar de anul trecut, Gabriel Talmaţchi este cel care răspunde de cetatea Ulmetum, din punct de vedere ştiinţific.

Directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea, a anunţat că închiderea expoziţiei se va face cu un simpozion dedicat împlinirii a 100 de ani de la debutul săpăturilor la Ulmetum.