Străvechiul pământ ars de soare al Dobrogei este un nesecat izvor de vestigii ale istoriei zbuciumate a ţinutului cuprins între Dunăre şi Mare, mărturii ale trecutului care sunt scoase la suprafaţă periodic şi care aduc, odată cu ele, informaţii importante şi necesare atât specialiştilor, cât şi celor care vor să ştie mai multe despre originile strămoşilor, obiceiurile şi stilul lor de viaţă. O descoperire arheologică de excepţie a fost făcută, recent, la Constanţa. Mai multe morminte creştine din epoca romană au fost descoperite, săptămâna trecută, pe strada Griviţa nr. 4, în apropierea Poştei Mari din municipiu, în urma unor săpături realizate pentru fundaţia unui imobil nou. După o săptămână întreagă de săpături şi cercetări coordonate de arheologi ai Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), bilanţul descoperirilor este de şapte morminte care au fost cercetate deja şi încă cinci morminte identificate. Cele 12 morminte fac parte dintr-o necropolă târzie de tip creştin, cele identificate fiind poziţionate est-vest, cu capul orientat către vest, cum, de altfel, se fac înmormântările şi în ziua de azi, la creştini.

Cel mai vechi mormânt este unul roman, presupus a fi din secolul III d.Hr., alături de care au fost găsite câteva obiecte specifice ritualului funerar, obiecte care au ajutat la încadrarea cronologică: o monedă de bronz, un opaiţ şi o strachină în care s-au ars lemne cu esenţe speciale. Moneda de bronz reprezintă „Obolul lui Caron”, care, potrivit credinţelor de atunci, este moneda plătită de sufletul celui mort luntraşului Caron, la trecerea peste Aheron, în împărăţia subpământeană a lui Hades.

Celelalte morminte descoperite sunt mai sărace ca inventar: un mormânt cenotaf, adică un mormânt gol, simbolic pentru o persoană al cărei cadavru nu a mai putut fi recuperat din motive necunoscute, un mormânt ranforsat cu ţigle şi mormântul unui copil de circa trei-patru ani.

Din păcate, mai multe morminte au fost afectate din pricina săpăturilor de fundaţie pentru viitorul imobil, desfăşurate cu mijloace mecanizate.

„MORŢII SPUN MULTE POVEŞTI...” „Chiar şi în aceste condiţii, sperăm că datele pe care ni le-au oferit toate aceste descoperiri vor fi utile pentru ştergerea unei alte pete albe de pe harta arheologică a Tomisului. Osemintele şi piesele de inventar vor fi strânse şi duse la muzeu, după care se va putea construi. O parte a materialului, care nu este deosebit de bogat, necesită restaurare şi curăţare. În cazul monedei, va trebui o curăţare chimică tocmai pentru a o putea citi, pentru a ne da seama din vremea cărui împărat datează şi, implicit, pentru a putea data şi mormântul în care a fost găsită. Platoul ceramic din acelaşi mormânt trebuie spălat şi fragmentele ceramice trebuie puse cap la cap, lipite, pentru a reconstitui întreaga piesă, iar osemintele sperăm că vor ajunge, cât de curând, pe masa unui antropolog, care le va face să-şi spună povestea, pentru că, după cum se ştie, morţii spun multe poveşti”, a declarat, pentru ziarul „Telegraf”, reprezentantul MINAC, arheologul Octavian Mitroi.