Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au luat parte, în perioada 22-26 februarie, la prima operațiune derulată la nivel european pentru stoparea activităților de spălare de bani prin persoane interpuse ("money mule"). La startul acestei acțiuni s-au mai aflat autorități judiciare din Belgia, Danemarca, Grecia, Olanda, Regatul Unit, Spania și Portugalia - cu sprijin suplimentar din Republica Moldova și alte state.

Procurorii DIICOT - Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie specializați în combaterea criminalității informatice, au lucrat pentru depistarea și cercetarea cetățenilor români și străini implicați în astfel de afaceri necurate. "În cadrul acestei acțiuni au fost efectuate 17 percheziţii domiciliare şi au fost audiate 85 de persoane, faţă de unele dintre acestea fiind dispuse măsuri preventive. De asemenea, au fost identificați 134 de „cărăuşi de bani” (cetăţeni români, bulgari şi moldoveni), 198 de tranzacţii frauduloase, cu valoarea totală de aproximativ 2.420.000 de euro, precum și 205 victime din Europa, Australia şi SUA", după cum se arată într-un comunicat de presă remis marți de DIICOT.

Anterior desfășurării acțiunii, Eurojust şi Europol au organizat trei reuniuni operaționale și de coordonare la care au luat parte reprezentanți ai structurilor de parchet şi de poliţie specializate din țările participante. "Aceste întâniri operative au urmărit combaterea activităților infracționale de tip „money mule”, care constau în implicarea, voluntară sau involuntară, a cetățenilor europeni în activități de spălare a banilor proveniți din activități infracționale din sfera criminalității informatice", mai precizează anchetatorii.

Sintagma „money mule” (cărăuș de bani) se referă la persoane recrutate de grupuri infracționale organizate pentru a primi şi retransmite sume de bani obținute în mod ilegal. Aceste tranzacții sunt realizate din conturile bancare ale unor persoane din diferite state europene, scopul fiind acela de a ascunde beneficiarul final al respectivelor fonduri. Persoanele recrutate pot participa benevol la activitatea ilicită, însă există situații în care unii dintre participanți nu realizează faptul că acțiunile lor favorizează un spectru larg de activități infracționale.