Filiala Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice (SSI) din România marchează pe 5 iunie, începînd din 2001, în fiecare an, data venirii pe lume a celui supranumit „Apostolul Neamului“, Nicolae Iorga. Anul acesta, manifestarea va avea loc la Liceul Teoretic „Traian“, astăzi, cu începere de la ora 13.00. Despre plurivalenţa personalităţii lui Nicolae Iorga vor susţine lucrări cadre didactice, membre ale societăţii constănţene: prof. Petre Purcărea, vicepreşedinte al Filialei Constanţa şi inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa - „Nicolae Iorga - istoric al Dobrogei“, prof. Dorina Chivu de Liceul Teoretic „Traian” - „Nicolae Iorga - istoric al poporului român“, prof. Mirela-Ana Voicu de Liceul Teoretic „Traian” - „Nicolae Iorga – istoric al statelor şi popoarelor europene“ şi prof. Dumitru Şopu de la Colegiul Tehnic „Tomis”, secretar al Filialei Constanţa a SSI - „Nicolae Iorga – istoric al învăţămîntului românesc“. De asemenea, Vlatko Dimov, masterand la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, va vorbi despre marele istoric al Balcanilor. Preşedintele Filialei Constanţa a SSI, conf. univ. dr. Stoica Lascu, va face referire la dimensiunea universală a personalităţii şi operei lui Nicolae Iorga.

Reporter: Filiala constănţeană a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România marchează, astăzi, 138 de ani de la naşterea marelui cărturar Nicolae Iorga. Cunoaşteţi în ce măsură au loc astfel de manifestări în restul ţării?

Stoica Lascu: Aniversarea naşterii „Apostolului Neamului“ ar trebui intens marcată în fiecare an şi nu doar în şcoli sau numai de către profesorii de istorie. Din păcate, în cvasitotalitatea lor, componentele mass-media nu reamintesc românilor de astăzi de semnificaţia zilei de 5/17 iunie, una dintre datele astrale ale istoriei neamului. În schimb, ne ţin la curent cu cele mai mărunte evenimente casnice ale efemerelor „stele” din spaţiul sportului şi lumii showbiz-ului contemporan.

Rep.: Ce însemnătate are această manifestare pentru filiala constănţeană?

S.L.: Membrii filialei noastre marchează acest eveniment anual, manifestarea „Iorghiana“ - singura din ţară, prin regularitatea ei, ca să nu mă refer şi la conotaţia intelectuală şi naţional-culturală - fiind reţinută, ca atare, drept o realizare notabilă a profesorilor de istorie constănţeni, de către profesorul Nichita Adăniloaie, în lucrarea apărută recent, „Monografia Societăţii de Ştiinţe Istorice din România“. Or, readucerea în conştiinţa concetăţenilor noştri a semnificaţiei operei şi personalităţii „Magului de la Văleni“, este, nu am nicio îndoială, una dintre întîiele îndatoriri ale noastre, ale slujitorilor Muzei Clio, dar şi, nu mai puţin, a transmiţătorilor de comunicări şi informaţii.

Rep.: Ce putem reţine, astăzi, din personalitatea lui Nicolae Iorga?

S.L.: Este dificil a sintetiza, în cîteva fraze, contribuţia copleşitoare a savantului la dimensionarea spiritualităţii româneşti moderne: titlurile conferinţelor susţinute în cadrul „Iorghianei 138“ vorbesc, în acest sens, prin ele însele. Aş vrea să menţionez, aici, o singură componentă, definitorie, însă, a dimensiunii operei şi activităţii sale, aşa cum a fost sintetizată ea de către un ucenic al său, el însuşi unul dintre marii istorici şi marile conştiinţe ale neamului: a fost, întîi de toate, un savant-patriot „apărător al drepturilor româneşti“ – cum şi-a intitulat Gh. I. Brătianu prelegerea de deschidere a anului academic, la 6 decembrie 1942. La rîndul său, profesoara de limba italiană Emilia Morelli sintetiza şi ea, din altă perspectivă, plurivalenţa filiaţiunii istorie-politică, slujite amîndouă de către Nicolae Iorga, cu, în final, preţul suprem – propria-i viaţă: „Iorga nu s-a închis în turnul de fildeş al ştiinţei, ci a rămas printre oameni şi în prezent” – scria, în 1941, profesoara de la Universitatea din Roma – „pentru a pune în practică teoriile sale. Întreaga operă a lui Iorga este un act de acuzare împotriva dominatorilor, care nu s-au apropiat de popor. Istoricul Iorga” – ale cărui cercetări multilaterale sînt şi azi valabile şi pe care se întemeiază renumele său de om de ştiinţă – „a furnizat argumente omului politic care a fost Iorga”.