Serviciile de securitate irakiene au omorât 279 de terorişti, în ultimele 24 de ore, în cadrul operaţiunilor pentru a opri avansarea spre Bagdad a insurgenţilor sunniţi, au anunţat, ieri, surse oficiale. Serviciile de securitate irakiene au lansat o contraofensivă împotriva miliţiilor sunnite, la nord de Bagdad, în contextul în care Guvernul Nuri al-Maliki a decretat starea de urgenţă şi are prerogative nelimitate. Efective suplimentare au fost mobilizate vineri la Samarra, oraş situat la 110 kilometri nord de Bagdad. Armata irakiană speră să recucerească Tikrit, principalul oraş al provinciei Salaheddin, precum şi localităţile Dour şi Baiji, ocupate de insurgenţi sunniţi. Grupul terorist sunnit Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL), afiliat reţelei teroriste al-Qaida, a ocupat, în ultimele săptămâni, numeroase provincii din nordul Irakului, iar acum avansează spre Bagdad.

Ieri, aviaţia militară irakiană a atacat un convoi al trupelor kurde, la nord de Bagdad, bombardamentul soldându-se cu moartea a cel puţin şase persoane. Raidurile aeriene au avut loc în zona localităţii Hanaqin, la 150 de kilometri nord-est de Bagdad. Nu se ştie dacă raidurile vizau trupe kurde sau dacă este vorba de o eroare. SUA au anunţat că analizează posibilitatea unor raiduri aeriene împotriva poziţiilor insurgente, excluzând însă o nouă intervenţie militară terestră. Iranul se opune oricărei intervenţii militare străine în Irak, anunţă Ministerul de Externe de la Teheran, în contextul în care SUA au trimis un portavion în Golful Persic, pentru a pregăti eventuale raiduri aeriene împotriva insurgenţilor sunniţi. Pentagonul a anunţat că trimite portavionul „USS George H.W. Bush“ în Golful Persic pentru a dispune de mai multă flexibilitate, dacă va fi decisă o operaţiune aeriană în Irak. În paralel, preşedintele SUA a îndemnat liderii comunităţilor religioase din Irak să pună capăt disensiunilor. ”Din nefericire, liderii irakieni sunt incapabili să depăşească ostilităţile şi disensiunile, iar acest lucru a creat vulnerabilităţi în cadrul Guvernului şi în rândul forţelor de securitate. Dacă grupul Stat Islamic în Irak şi Levant va reuşi să obţină controlul asupra marilor rafinării, această situaţie poate deveni o sursă de preocupare”, a atras atenţia preşedintele SUA.

PĂREREA LUI BLAIR Fostul premier britanic Tony Blair consideră că actuala criză din Irak nu este rezultatul intervenţiei americano-britanice din 2003, argumentând că mai degrabă este efectul conflictului din Siria şi pledând pentru o operaţiune internaţională în această ţară. ”Chiar dacă Saddam Hussein ar fi rămas la putere în 2003, tot ar fi fost probleme majore în Irak. Spre exemplu, în 2011 am avut revoluţii arabe în Tunisia, Libia, Yemen, Bahrein, Egipt şi Siria. Şi se vede ce se întâmplă când un dictator rămâne la putere, aşa cum se întâmplă acum cu Bashar al-Assad. Problemele nu dispar”, a declarat Blair, recomandând o oarecare formă de intervenţie militară internaţională în Siria şi avertizând că, în caz contrar, vor apărea riscuri teroriste pe teritoriul Marii Britanii. ”Cred că domnul Blair încearcă să evite asumarea responsabilităţii. Dar, în acelaşi timp, sunt de acord cu el că problemele actuale nu trebuie ignorate”, a comentat Michael Stephens, analist la Royal United Services Institute, apreciind că situaţia din Irak este, într-o oarecare măsură, efectul intervenţiei militare din 2003.

”Intensificarea activităţilor islamiste în Irak este efectul inerţiei comunităţii internaţionale faţă de conflictul din Siria vecină”, apreciază fostul emisar internaţional Lakhdar Brahimi. ”Este o regulă binecunoscută: un conflict de genul celui din Siria nu poate rămâne în frontierele unei singure ţări. Din nefericire, problemele din Siria au fost neglijate, nu au fost găsite soluţii. Iată rezultatul”, a declarat Brahimi, care a demisionat recent din funcţia de emisar al ONU şi Ligii Arabe pentru Siria. ”După intervenţia americano-britanică din anul 2003, comunitatea internaţională nu poate fi luată prin surprindere de ofensiva islamistă a grupării Stat Islamic în Irak şi Levant, una dintre principalele forţe insurgente din Siria. Nu avem dreptul să fim surprinşi, deoarece Irakul nu şi-a revenit niciodată după invazia americană din 2003”, explică Brahimi. Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad. Bilanţul conflictului depăşeşte, potrivit estimărilor, 160.000 de morţi.