Ieri, președintele CE, Jean-Claude Juncker, a susținut primul său discurs în această calitate în fața Parlamentului European. Cu acest prilej, distinsul demnitar a constatat că ”Uniunea Europeană nu se află acolo unde trebuie”, adăugând că ”există o lipsă de Europa în Europa şi o lipsă de uniune, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul la criza migranţilor este necesar să fie prima prioritate a UE. Numărul de oameni este impresionant. Dar nu este timpul unor dispute, a venit vremea acţiunii concertate. Este adevărat că Europa nu poate găzdui toată suferinţa din lume, dar haideţi să fim sinceri şi să vedem lucrurile în perspectivă. Există, cu siguranţă, un număr important, un număr fără precedent de refugiaţi care vin către Europa în acest moment. Însă ei reprezintă doar 0,11% din populaţia totală a UE. Nu este timpul să ne înspăimântăm, a venit vremea umanităţii şi demnităţii umane”. Cu tot respectul și compasiunea pentru mare parte dintre acești imigranți loviți de soartă și de războaiele începute de alții și lăsate așa, neterminate, rezolvarea crizei prin fixarea cotelor de imigranți pentru statele UE, pentru următorii doi ani, stârnește îngrijorare. Să înțelegem că, doi ani de acum înainte, războaiele vor continua, iar imigranții vor veni și ei peste europeni?

Juncker evocă faptul că Europa este un continent unde aproape toți au fost refugiați la un moment dat, dând exemplul revoluţionarilor unguri care au fugit în Austria, după revolta din 1956 împotriva regimului sovietic. ”Am uitat că există mai multe MacDonalds-uri în SUA decât în Scoţia?”, a întrebat el. El a evocat, de asemenea, cei 60 de milioane de refugiaţi din Europa de după al Doilea Război Mondial, subliniind că dreptul la azil este una dintre cele mai importante valori europene. ”Europa de astăzi este cea care reprezintă un loc al speranţei, un paradis al stabilităţii, în ochii femeilor şi bărbaţilor din Orientul Mijlociu şi Africa. Acesta este un lucru cu care să ne mândrim, nu de care să ne fie frică”, a subliniat preşedintele CE.

Însă între statele UE există disensiuni puternice cu privire la modul în care trebuie cel mai bine să fie gestionată criza, în special dacă azilanţii să fie răspândiţi în întregul bloc european. Câteva ţări au purtat povara afluxului de la Mediterana şi din Balcani, anul acesta. Peste 200.000 de solicitanţi de azil au sosit în Grecia, aproximativ 150.000 în Ungaria şi alţi 120.000 în Italia, potrivit lui Juncker. Comisia insistă să le uşureze povara acestor state, prin redistribuirea azilanţilor în alte state membre. Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă, în cadrul negocierilor de luni, la Bruxelles. De asemenea, CE a propus, ieri, crearea unui fond fiduciar de 1,8 miliarde de euro, care să fie folosit în vederea descurajării imigraţiei ilegale din Africa, şi unei liste de ţări de origine sigure din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.