Soarta a peste 800 de dosare penale aflate pe rolul instanțelor a fost discutată, marți, de Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătorii constituționali au analizat mai multe excepții de neconstituționalitate privitoare la reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu. Avocații care au pledat pentru acceptarea acestor sesizări au argumentat că infracțiunea este definită vag și neclar, lăsând loc la multe interpretări. De aceeași părere este și reputatul avocat Lucian Bolcaș, care, în exclusivitate pentru „Telegraf”, a explicat de ce această prevedere nu respectă Constituția.

„În prezent, interpretarea noțiunii de abuz în serviciu se rezumă doar la noroc sau ghinion. După modul în care este reglementată această infracțiune, funcționarului public nu-i mai rămâne decât să își asume executarea unei pedepse pe care nu o merită ori să bată în ușa procurorului și să îl întrebe cum ar trebui să își facă meseria, astfel încât să nu se considere că și-a îndeplinit atribuțiile defectuos, că a comis un abuz”, așa sună una dintre pledoariile susținute în fața judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR), în susținerea uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate referitoare la abuzul în serviciu. Nu mai puțin de 852 de dosare penale (conform estimărilor DNA), în care au fost formulate acuzații de abuz în serviciu împotriva a diverși funcționari publici, magistrați sau aleși, depind de ceea ce va decide CCR în legătură cu articolul 297, alineatul 1 din Codul penal, privind abuzul în serviciu. În prevederea respectivă se precizează că: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. În opinia mai multor juriști și politicieni, prevederea este vagă și lasă loc multor interpretări și abordări subiective. Din această cauză, anchetatorii ar putea ei înșiși să comită abuzuri sau să acționeze la comandă politică. De aceste argumente s-au folosit și avocații care au pledat pentru declararea acestei reglementări ca neconstituțională.

UNDE SE LASĂ LOC DE INTERPRETĂRI

În exclusivitate pentru cotidianul „Telegraf”, reputatul avocat Lucian Bolcaș a explicat de ce această prevedere nu respectă Legea Fundamentală. „Din punctul meu de vedere, noțiunea de abuz în serviciu este definită prost din cel puțin două motive. Pe de-o parte, textul legii vorbește despre îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu. Nu există, în Dreptul românesc, termenul „defectuos”. În plus, ideea de aplicare defectuoasă a legii ne duce cu gândul, mai degrabă, la o neglijență în serviciu, faptă reglementată prin altă lege. Pe de altă parte, reglementarea abuzului în serviciu nu respectă Convenția Națiunilor Unite privitoare la combaterea corupției. În tratatul respectiv, se recomandă ca abuzul în serviciu să fie pedepsit prin legea penală doar în cazul în care a fost săvârșit cu intenția clară de a obține un folos necuvenit, iar legea românească nu prevede în mod expres acest lucru. Când un funcționar greșește și a comis un prejudiciu fără intenție, poate fi acuzat, cel mult, de neglijență în serviciu”, a declarat Lucian Bolcaș.

„ÎN TRECUT, AU EXISTAT REGLEMENTĂRI PENTRU PEDEPSIREA ABUZULUI DE PUTERE ȘI A ABUZULUI DE AUTORITATE. AȘA AR TREBUI SĂ FIE ȘI ACUM”

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ CCR APROBĂ SESIZĂRILE

Avocatul Ionel Hașotti, care a depus, la rândul său, o excepție de neconstituționalitate privitoare la abuzul în serviciu, spune că, în cazul în care judecătorii constituționali vor accepta excepțiile invocate, Parlamentul va fi obligat ca, în maximum 45 de zile, să pună în acord legea cu decizia CCR. „În cazul în care Legislativul nu ia măsuri în timp util, prevederea cu pricina se anulează de drept. Practic, dosarele aflate pe rolul instanțelor care vizează infracțiuni de abuz în serviciu rămân fără obiect. În cazul dosarelor judecate deja, se pot depune cereri de revizuire în condițiile legale”, a declarat Hașotti, pentru „Telegraf”. De asemenea, avocatul Lucian Bolcaș consideră că nu s-ar întâmpla nimic rău dacă CCR va accepta excepțiile. „Dosarele bine construite, în care se dovedește clar existența unei intenții și a unui folos necuvenit, vor putea fi judecate în continuare fără probleme. Cele instrumentate abuziv vor rămâne fără obiect, evident”, a explicat Bolcaș. Reputatul avocat a mai declarat că, în opinia sa, ar trebui reglementat abuzul în serviciu în legislația românească, însă sub altă formă. „În trecut, chiar în vremea lui Carol al II-lea, au existat reglementări pentru pedepsirea abuzului de putere și a abuzului de autoritate. Așa ar trebui să fie și acum”, a concluzionat Bolcaș. CCR se va pronunța, în acest caz, în 15 iunie.

Citește și:

Dosarul finanțărilor depinde de pronunțarea CCR privind abuzul în serviciu