Aflați încă sub șocul atentatelor din Paris, francezii votează duminică în alegerile regionale, ele fiind considerate un test înaintea alegerilor prezidențiale în 2017, care ar urma să confirme o creștere inexorabilă a extremei drepte, pe cale să obțină un succes istoric, comentează AFP.

Circa 44,6 milioane de alegători francezi sunt chemați la urme pentru a-și alege noile consilii regionale, într-un climat apăsător, potrivit presei, după trei săptămâni de la cele mai grave atentate comise vreodată în Franța (130 de morți și sute de răniți).

După rezultatele spectaculoase obținute anul trecut în alegerile municipale și în cele europarlamentare, Frontul Național (FN) pare în măsură să câștige în cel puțin două regiuni, dacă nu chiar trei, fapt nemaiîntâlnit vreodată în țară.

Președinta sa, Marine Le Pen, este marea favorită în nordul țării (Nord-Pas-de Calais-Picardia), unde candidează. Nepoata sa, Marion Marechal-Le Pen, este de asemenea favorită în sud, în Provence Alpes-Cote d'Azur.

Cot la cot cu opoziția de dreapta și devansându-i de departe pe socialiștii aflați la putere cu 27-30 % din intențiile de vot la nivel național potrivit sondajelor, FN — care se declară în prezent 'primul partid al Franței' — poate aspira la ambiții suplimentare.

Ultimele sondaje îl plasează în frunte în șase regiuni în primul tur de duminică și anticipează victoria sa în trei regiuni în al doilea tur în 13 decembrie: Nord, Provence și marea regiune Est, unde se prezintă adjunctul și 'strategul' Marinei Le Pen, Florian Philippot.

FN ar fi, de asemenea, în măsură să se mențină peste tot în metropolă în al doilea tur, impunând riscuri majore adversarilor săi.

Scrutinul se va derula în condițiile stării de urgență, care impune o întărire a securității în jurul birourilor de vot, în special în Capitală.

Socialiștii, aflați la putere, nu au profitat până în prezent de spectaculoasa revenire a popularității înregistrată de Francois Hollande, al cărui viraj în probleme de securitate în impactul emoțional al atentatelor a primit o largă susținere din partea opiniei publice.

Creditat cu 22-26% în primul tur, Partidul Socialist, aflat din 2010 în frunte în toate regiunile cu excepția uneia, ar putea să nu mai păstreze decât trei sau patru.

Partidul prezidențial mizează pe cartea unității naționale prin Francois Hollande, dar poate fi afectat de eșecul executivului în a controla un șomaj ajuns la nivel cvasirecord de 3,59 milioane de persoane, care a cunoscut în octombrie cea mai mare rată lunară după 2013.

El suferă, de asemenea, de slăbiciunea în ansamblu a stângii, care se prezintă divizată în primul tur, chiar dacă speră să se reunească în al doilea.

Mizând pe o largă victorie înaintea atentatelor, opoziția de dreapta speră să câștige în majoritatea regiunilor, dar intențiile de vot în favoarea sa (25-29 %) s-au erodat în profitul FN.

Partidul Republicanilor (LR) al fostului președinte Nicolas Sarkozy, scurtcircuitat de Francois Hollande care i-a preluat numeroase propuneri în domeniul antiterorist, s-a arătat divizat asupra unității naționale după atacuri.

Rezultatul scrutinului va depinde mult de atitudinea în turul al doilea a PS și a Republicanilor în regiunile susceptibile să basculeze spre extrema dreaptă, dacă vor face alianță pentru a încerca să-i oprească ascensiunea.

Absenteismul este de obicei foarte mare pentru acest tip de scrutin intermediar, cu un alegător din doi care se prezintă la urne.

Apelurile la „mobilizare generală” s-au multiplicat, în presă, în mediile economice și sindicale, pentru a-i convinge pe francezi să bareze calea FN. În special stânga și-a înăsprit tonul cu tradiționalul său discurs 'antifascist'.

Alegerile regionale sunt ultimele în Franța înaintea celor prezidențiale din 2017, pentru care Marine Le Pen este plasată de asemenea în fruntea intențiilor de vot în primul tur.