Exerciţiul NATO Trident Juncture 2015, la care participă 36.000 de militari, inclusiv din România, atinge punctul culminant miercuri şi joi, când sunt programate manevre masive în Spania şi Portugalia. Manevrele terestre se desfăşoară în zonele Zaragoza / San Gregorio (Spania), în timp ce în Troja / Lisabona (Portugalia) sunt programate aplicaţii militare navale, inclusiv cu unităţi amfibie. La Zaragoza se află inclusiv militari români din Batalionul 528 Cercetare Vlad Tepeş. Intensificarea aplicaţiilor militare coincide cu reuniunea şefilor de stat din ţările central şi est-europene membre NATO, organizată la Bucureşti, unde se va discuta inclusiv despre Forţa de Reacţie Rapidă a Alianţei Nord Atlantice.
Exerciţiul Trident Juncture 2015 se desfăşoară în intervalul 3 octombrie - 6 noiembrie, în Italia, Portugalia, Spania, în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. Aproximativ 36.000 de militari din 33 de state NATO sau partenere participă la cel mai amplu exerciţiu organizat de NATO din 2002 până în prezent. Peste 12 organizaţii internaţionale majore, agenţii umanitare, Uniunea Europeană şi Uniunea Africană vor fi reprezentate la exerciţiu, demonstrând angajamentul NATO şi contribuţia la o abordare exhaustivă, a transmis Comandamentul Aliat al NATO de la Brunssum. Membri ai forţelor aeriene, terestre, maritime şi ai unităţilor speciale vor efectua operaţiuni simultane, în locaţii diferite, pentru a se antrena într-un mediu complex, în scopul îmbunătăţirii tuturor capacităţilor Alianţei Nord-Atlantice, precizează Comandamentul. Potrivit armatei americane, la cel mai amplu exerciţiu militar organizat după căderea Zidului Berlinului vor participa 36.000 de militari, 60 de nave militare şi 200 de avioane din cele 28 de state NATO şi din cinci ţări aliate. Exerciţiul intervine pe fondul tensiunilor dintre NATO şi Rusia pe tema conflictelor din Siria şi Ucraina, precum şi în contextul crizei imigranţilor.
PROPUNERI PENTRU ÎNTĂRIREA NATO Liderii celor nouă state NATO din Europa Centrală şi de Est care s-au reunit, miercuri, la Bucureşti au adoptat un document cu propuneri pentru întărirea Flancului estic al NATO, în condiţiile acţiunilor agresive ale Rusiei, printre care şi ”securizarea unei prezenţe armate robuste în zonă”. Documentul, semnat de liderii Bulgariei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Slovaciei şi Cehiei, subliniază ”volatilitatea situaţiei globale de securitate şi caracterul imprevizibil al ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă întreaga comunitate transatlantică, acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeei, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina, precum şi activităţile militare ale Rusiei desfăşurate în vecinătatea NATO, care subminează arhitectura de securitate europeană”. În aceste condiţii, liderii statelor din Europa Centrală şi de Est reuniţi la Bucureşti au convenit o serie de acţiuni pentru întărirea Flancului estic, în perspectiva summitului NATO de la Varşovia. O solicitare este angajamentul de a aloca 2% din PIB apărării, conform liniilor trasate prin Angajamentul privind investiţiile în domeniul apărării de la summitul din Ţara Galilor. O recomandare a statelor din Europa Centrală şi de Est este menţinerea politicii de ”uşi deschise” a NATO.
Nu în ultimul rând, liderii care au venit la Bucureşti notează clar abordarea pe care NATO ar trebui să o aibă faţă de Rusia: ”Rămânând profund preocupaţi de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesităţii ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale, a responsabilităţilor şi angajamentelor sale, ca o pre-condiţie pentru o relaţie NATO - Rusia bazată pe încredere şi siguranţă”.
Citește și:
NATO trebuie să facă față simultan amenințărilor din sud și est
Rusia a testat o rachetă intercontinentală
SUA șicanează China pe teren propriu?!
Un exerciţiu NATO ar fi putut declanşa, neintenţionat, un război nuclear cu URSS în 1983
Exercițiu de amploare în Poligonul Smârdan din județul Galați