Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, Francois Hollande, s-au deplasat, vineri, la Moscova, pentru discuții pe tema unui posibil acord de pace în estul Ucrainei, după ce, joi, cei doi lideri au purtat discuții similare la Kiev, cu conducerea Ucrainei. Merkel a declarat vineri, la Berlin, înainte de vizita sa la Moscova, că inițiativa franco-germană în vederea găsirii unei soluții la criza ucraineană urmărește să apere pacea europeană. ”Este vorba de o angajare în favoarea intereselor noastre, a intereselor franco-germane, precum și a intereselor Europei, este vorba de pacea europeană”, a declarat Angela Merkel. Ea a ținut să afirme clar că nu intenționează să abordeze niciun fel de chestiune teritorială, în timp ce o publicație germană a afirmat joi că planul franco-german ar conține concesii teritoriale față de separatiști, în schimbul unei încetări imediate a focului. ”Prin aceste vizite la Kiev și la Moscova, ne angajăm să punem capăt vărsării de sânge și să resuscităm acordul de la Minsk. Nu știm dacă vom reuși să realizăm o încetare a focului, dacă vom ajunge la aceasta astăzi sau dacă va fi necesară continuarea discuțiilor, dar vom face tot posibilul pentru a găsi o soluție la acest conflict”, a insistat Angela Merkel.

            Inițiativa de pace franco-germană, susținută de Washington și de UE, pare o ultimă șansă de mediere a conflictului din estul Ucrainei, care a făcut peste 5.300 de morți în cele peste 10 luni de confruntări și care a provocat o criză internațională ce reamintește de tensiunile dintre Est și Vest din perioada Războiului Rece. Luptele împotriva rebelilor costă bugetul Ucrainei între cinci şi şapte milioane de euro pe zi, a dezvăluit preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

            UE continuă să fie ferm hotărâtă în a susține Ucraina, ajutând la reformarea țării și la transformarea acesteia în una modernă, prosperă și democratică, a declarat, vineri, președintele Consiliului European (CoE), Donald Tusk, în timpul unei întrevederi avute vineri, la Bruxelles, cu vicepreședintele SUA, Joe Biden. Acesta s-a aflat la Bruxelles într-o vizită oficială, în timpul căreia a avut consultări cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini, cu președintele Comisiei Europene și cel al Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk. Principalul subiect al discuțiilor a fost situația din Ucraina.

ARMISTIȚIU Kievul și rebelii au încheiat, vineri, un armistițiu pentru evacuarea civililor din Debalțevo, unul din punctele cele mai tensionate ale conflictului din estul Ucrainei. În ultima perioadă, la Debalțevo, nod strategic ce leagă cele două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, au avut confruntări violente, insurgenții atacând pozițiile armatei ucrainene în zonă, după ce au preluat controlul asupra aeroportului din Donețk. Mai mulți civili au fost uciși în aceste lupte.

ACUZAȚII GRAVE ”Estul Ucrainei a devenit un teren de testare a noilor capacităţi militare ale Rusiei”, susţine analistul Keir Giles, de la Centrul pentru Studierea Conflictelor din Oxford. De la războiul din Georgia, în urma căruia generalii ruşi au fost profund îngrijoraţi de performanţele trupelor lor în unele aspecte-cheie cum ar fi războiul modern, Rusia şi-a reechipat şi reantrenat militarii pentru a face faţă acestor deficienţe şi a încerca să reducă diferenţa faţă de armatele occidentale. Rezultatele pot fi văzute acum în estul Ucrainei. Armata ucraineană nu a trecut prin acelaşi proces intensiv de modernizare şi suferă efectele, confruntându-se cu cele mai noi arme şi sisteme furnizate de Rusia. Două exemple sunt folosirea UAV (dronelor) pentru supraveghere şi urmărire şi folosirea războiului electronic. Ambele tehnologii au fost identificate ca slăbiciuni ale forţelor ruse în 2008 şi ambele s-au dezvoltat intens de atunci. În prezent, ele sunt folosite la scară largă în estul Ucrainei, punând forţele guvernamentale într-un mare dezavantaj. Forţele ucrainene duc lipsă de sisteme de comunicare sigure. Prin urmare, comunicaţiile lor sunt supuse bruiajului şi deseori îşi dezvăluie localizarea. Ca urmare, ele devin ţinte ale bombardamentului artileriei ruseşti, care foloseşte inclusiv rachete Grad şi alte sisteme mai puternice. Forţele ucrainene sunt, de asemenea, surclasate de tancurile care vin din Rusia. Nu numai că acestea sunt mai moderne, dar Kievul duce lipsă de arme capabile să pătrundă blindatele. Pierderea unor avioane ucrainene în zonele de onflict arată cât de bine echipate sunt forţele separatiste susţinute de Rusia pentru apărarea antiaeriană. Acestea deţin nu numai rachete Buk, ci şi alte tipuri, precum Strela, pentru folosire la altitudine joasă şi pe o rază scurtă de acţiune, precum şi o serie de lansatoare de rachete de umăr.

            Experţii independenţi, precum şi NATO, liderii occidentali şi Guvernul de la Kiev susţin că există dovezi clare ale implicării militare ruse directe, în pofida negărilor Moscovei. În cadrul procesului său de transformare militară, Rusia s-a antrenat pentru conflict cu un program intensiv de exerciţii şi manevre implicând zeci de mii de militari în ţară. Aceste exerciţii au crescut ca mărime şi complexitate şi deseori au ca subiect o poveste direct ostilă Occidentului. În prezent, Rusia are beneficiul unui teren de testare în estul Ucrainei, unde îşi poate încerca noile arme, sisteme şi tactici. Dacă toate acestea sunt testate împotriva unor noi sisteme de apărare americane furnizate Ucrainei, vor ajuta Rusia să evalueze potenţialul forţelor sale într-o confruntare directă cu NATO.