SE LUCREAZĂ... INTENS În ziua în care Parlamentul trebuia să respingă Legea Securităţii Cibernetice (ultima lege din pachetul „Big Brother“), în conformitate cu decizia de neconstituţionalitate a Curții Constituționale a României (CCR), ieri s-a aflat, pe surse, că la Ministerul pentru Societatea Informaţională este finalizată o altă lege de acest gen. Informaţia este confirmată parţial de ministrul de resort, Sorin Grindeanu, care dezvăluie că este vorba de un întreg pachet de legi din domeniul securităţii cibernetice, la care încă se lucrează, alături de experți ai SRI: ”În primul rând, nu e o singură lege. Sunt mai multe. O lege cu stocarea de date, alta cu prepay. Mie nu mi-a venit încă la minister motivarea CCR pe ceea ce înseamnă respingerea legii securităţii cibernetice”.

            O DEMISIE CONTROVERSATĂ Curtea Constituţională a declarat până acum neconstituţionale trei legi de tip „Big Brother“: legea retenţiei datelor, legea cartelelor prepay şi legea securităţii cibernetice. Deciziile Curții au stârnit reacţii critice atât din societatea civilă, cât mai ales din partea SRI. Fostul director SRI George Maior a recurs chiar la ameninţări la adresa judecătorilor, afirmând că vor fi responsabili de posibile probleme de securitate naţională. CCR a publicat motivarea în aceeaşi zi în care George Maior şi-a dat demisia de la SRI. De aici și până la avalanșa de presupuneri și conexiuni între cele două evenimente nu a mai fost decât un pas. În cele 40 de pagini, judecătorii CCR au arătat că legea securităţii cibernetice era plină de inadvertențe legislative și tehnice și multe prevederi încălcau flagrant drepturile omului şi nu doar legislaţia românească, ci şi pe cea europeană în materie. Legea respectivă stabilea că toate persoanele juridice de drept public sau privat care deţin infrastructuri cibernetice (reţele de calculatoare sau servere) sunt obligate să îşi asigure din resurse proprii securizarea acestora în cazul unui atac cibernetic şi să acorde acces necondiţionat la echipamentele şi la datele solicitate de instituţiile de siguranţă naţională, coordonate de SRI. Pe românește spus, SRI şi-ar fi dat singur acces la date personale, fără control judecătoresc.