Pentru că în 2010 se împlinesc 70 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui mai mare portretist român, Nicolae Iorga (1871-1940), figură emblematică a culturii naţionale, pe piaţa de carte constănţeană va fi lansată, în curând, prima ediţie critică integrală a portretelor publicate de marele creator. Acest demers de excepţie, de a restitui integralitatea unuia dintre momentele culminante ale operei lui Nicolae Iorga: portretul, îi aparţine reputatului eseist, critic şi istoric literar conf. univ. dr. Valeriu Râpeanu. Lucrarea „Nicolae Iorga. Oameni cari au fost” - ediţie critică, note şi comentarii de Valeriu Râpeanu şi Sanda Râpeanu -, având un Studiu introductiv semnat de acelaşi critic şi istoric literar Valeriu Râpeanu, a fost tipărită la Tipografia de Sud, Craiova, beneficiind, deocamdată, de o lansare la Bucureşti. Potrivit apreciatului profesor universitar, lucrarea se va putea procura, peste puţin timp, şi la Constanţa, fiind o carte-reper pentru studenţii facultăţilor de Litere, Jurnalism, pentru breasla jurnalistică şi nu numai, arta scrierii iorghiene nefiind egalată nici până în prezent.

Publicate de-a lungul a patru decenii, până la brutala interzicere a activităţii sale publicistice, care a şi anticipat tragicul său sfârşit, portretele iorghiene au fost incluse, iniţial, de către autor, într-un prim volum intitulat „Oameni cari au fost. Amintiri şi comemorări”, care a văzut lumina tiparului în anul 1911. În contextul nefavorabil al Primului Război Mondial, Nicolae Iorga şi-a continuat proiectul abia 23 de ani mai târziu. Astfel, sub titulatura „Oameni cari au fost”, urmau să apară patru volume însumând un număr impresionant de portrete: 690, fără a reprezenta, însă, totalitatea articolelor de acest gen tipărite de Nicolae Iorga, în publicaţiile româneşti. „Pentru a restitui integralitatea unuia dintre momentele culminante ale operei lui Nicolae Iorga, care sintetizează înzestrările istoricului, scriitorului, moralistului am procedat la o nouă cercetare a periodicelor conduse de N. Iorga - ‘Neamul românesc’, ‚Floarea Darurilor’, ‚Revista Istorică’, ‚Drum drept’, ‚Cuget Clar’ (Noul Sămănător), ‚Ramuri’, ca şi a celor la care a colaborat - ‚Revista Fundaţiilor Regale’, de pildă - pentru a identifica portretele care nu au fost republicate în seria celor patru volume tipărite în timpul vieţii sale”, menţionează apreciatul eseist, critic şi istoric literar Valeriu Râpeanu, în prezentarea ediţiei.

Rezultatul îl constituie o lucrare de excepţie, în paginile căreia cititorul va descoperi portrete caracterizate de criticii literari drept profetice, clarvăzătoare, relevând o realitate pe care intuiţia şi inteligenţa normală nu o pot decât întrevedea. Departe de a fi simple consemnări de circumstanţă, portretele lui Iorga reprezintă adevărate radiografii spirituale şi o împlinire a maturităţii sale literare. Protagoniştii articolelor semnate de marele Iorga - scriitori, savanţi, oameni politici şi de stat, artişti din toate domeniile cunoaşterii şi ale artei, români sau străini, dar şi oameni simpli care s-au remarcat prin fapte deosebite, cu toţii surprinşi în momente care le-au marcat existenţa sau la trecerea lor în nefiinţă -, beneficiază de caracterizări extrem de sugestive. „Oameni cari au fost” este o lucrare monumentală, o operă unică în istoria literaturii româneşti, nu numai datorită amplitudinii sale, ci mai ales datorită stilului de scriere excepţional, care ar trebui să se regăsească în biblioteca oricărui jurnalist. Iorga poate fi considerat un deschizător de drumuri în literatura, respectiv publicistica românească, întrucât, până la el, nu se poate vorbi despre o tradiţie a portretului. Andrei Şaguna, Alexandru Odobescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Dinicu Golescu, Mihai Viteazul, Panait Cerna sunt doar câteva din figurile creionate de condeiul iorghian.