Suferința părinților din Argeș care au copii internați la Spitalul ”Marie Curie” din București, cu sindromul hemolitic-uremic (SHU), nu poate fi descrisă în cuvinte. Ei cer disperați ajutor autorităților, cer implicare mai mare, tocmai pentru a face mai repede cunoscut motivul pentru care micuții lor fie au murit, fie se află în continuare în stare gravă. ”Așa arată copilul meu în timp ce reprezentanții autorităților nu fac nimic. Nu pot să nu văd incompetența autorităților de a elucida cum de s-au putut îmbolnăvi atâția copii din Argeș. Nu pot să nu mă gândesc la copilul meu și la faptul că mâncarea lui era pregătită corespunzător, apa era fiartă foarte bine, tot ce îi pregăteam copilului era spălat și fiert excesiv. Biberoanele și tetinele erau fierte foarte bine pentru sterilizare. Noi acum luptăm împreună cu fetița la spital cu dializă și multe alte medicamente”, este mesajul postat pe rețeaua de socializare de unul dintre părinții care au copii pe patul de spital. El speră să nu fie ”repercusiuni pentru că încă ne aflăm sub dializă, deoarece rinichii sunt încă blocați. Și copiii voștri pot fi în pericol dacă nu facem ceva împreună. Noi am făcut primul pas în a face publice faptele”, se mai arată în mesajul părintelui.

VERIFICARE Corpul de Control al premierului a inițiat o acțiune de verificare privind modul în care este asigurat tratamentul medical şi modalitatea în care sunt investigate cauzele îmbolnăvirilor bebelușilor din județul Argeș, a informat marţi, 16 februarie, Guvernul.

STAREA COPIILOR Conform informărilor primite de către Ministerul Sănătății (MS), marți, 16 februarie, au fost externați 2 dintre copiii cu SHU, care nu au necesitat dializă peritoneală, aflați în secția de nefrologie a Spitalului “Marie Curie”. ”Alți 8 copii cu SHU vor rămâne internați în continuare, 4 dintre aceștia la secția de nefrologie, iar ceilalți 4 copii la ATI. În prezent, 6 copii sunt dializați peritoneal, evoluția acestora fiind staționară spre favorabilă. Într-un singur caz, starea de sănătate a copilului este gravă, acesta fiind ventilat mecanic în secția de terapie intensivă (ATI)”, potrivit unui comunicat al MS. Tot MS precizează că, la 16 februarie, 12 cazuri au fost diagnosticate cu sindrom diareic sever cu deshidratare, iar unele dintre acestea au necesitat dializă.

DATE PRELIMINARE MS anunță date preliminare ale anchetei epidemiologice. Astfel, debutul bolii a avut loc într-o perioadă de 2 săptămâni, cu un cumul de 4 cazuri în 31 ianuarie și 1 februarie. Distribuția cazurilor nu indică o sursă unică de îmbolnăvire. DSP Argeș a recoltat probe de apă plată, apă de rețea și lapte praf atât din comerț, cât și de la domiciliile copiilor, iar rezultatele au fost conforme, cu excepția a două probe recoltate de la domiciliul unor copii. Sindromul de deshidratare acută, consecință a manifestărilor diareice, a reprezentat un factor important în evoluția ulterioară a cazurilor, mai ales prin întârzierea prezentării la serviciile medicale în vederea instituirii tratamentelor de rehidratare. Nu toți copiii au prezentat anemie hemolitică, parte componentă obligatorie a SHU. Până în prezent, din datele menționate în foile de observație, nu s-a indentificat nicio legătură între cazuri. Referitor la ipoteza apărută în mass-media referitoare la corelarea dintre vaccinurile administrate copiilor și cauza îmbolnăvirilor, această eventualitate este exclusă din următoarele considerente: copiii au vârste diferite, între 5 luni și un an și 7 luni, doar doi fiind vaccinați în ianuarie (unul cu vaccin hexavalent și altul cu ROR). Din loturile de vaccin administrate în Argeș au fost vaccinați și copii din alte județe. Nu există nicio informație de natură științifică privind asocierea dintre vaccin și SHU. De asemenea, rezultatele testelor și probelor efectuate zilnic în saloanele din Spitalul de Pediatrie din Pitești atestă faptul că nu există focar de infecție. În ultimele 5 zile, niciun copil din județul Argeș sau din alte zone ale țării nu a mai fost raportat cu boală diareică gravă. Ancheta epidemiologică va continua. Reamintim că 3 dintre copii au murit în urma complicațiilor bolii, al 3-lea deces înregistrându-se marți, 16 februarie.

Ajutor extern, raportare zilnică!

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a luat legătura cu Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile încă din 10 februarie 2016. Au fost efectuate demersuri pentru sosirea unei echipe de specialiști ai Centrului pentru acordarea de sprijin în efectuarea investigațiilor pentru depistarea cauzelor de îmbolnăvire. De asemenea, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a instituit, începând din 15 februarie, un sistem de raportare zilnică a tuturor cazurilor de diaree severă cu deshidratare a copilului cu vârsta de până la 5 ani, la nivelul întregii țări.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII EXPLICĂ Într-un comunicat, specialiști ai Ministerului Sănătății (MS) aduc populației informații referitoare atât la E. coli, bacterie larg răspândită în natură și vehiculată în acest caz, dar și la unele complicații ce pot apărea. Astfel, Escherichia coli (E. coli) este o bacterie care se găsește în mod normal în intestinul omului și animalelor. Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă există tipuri de E. coli implicate în producerea de boli diareice și de infecții urinare. Prezența acestei bacterii în apă indică poluarea acesteia și trebuie evitat consumul pentru băut și prepararea hranei. Unele tipuri de E. coli, spun specialiști ai MS, produc o toxină puternică, denumităShiga toxina (ST). Bacteriile care produc toxina se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC). ”Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. În anul 2011, un alt tip, O104:H4, a produs peste 4.000 de îmbolnăviri mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese. Există și alte tipuri de STEC cu circulație mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca și cele menționate anterior, Sindromul Hemolitic-Uremic (SHU)”, potrivit MS. SHU reprezintă o complicație majoră, care este un tip de insuficiență renală și apare la circa 10% din cazurile de boală diareică produse de STEC și care apare mai ales la copiii de 0-5 ani și la persoanele în vârstă.

CUM SE TRANSMITE ”Infecția apare în urma ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică (doar 1.000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția). Aceasta se produce mai ales după consumul de alimente sau apă contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecții sunt laptele și produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălată. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente și nu sunt curățate între utilizări”, informează MS. Este bine de știut că uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin în contact cu animalele și care nu respectă reguli elementare de igienă personală (spălatul mâinilor cu apă și săpun).

CÂND TREBUIE SĂ NE ADRESĂM MEDICULUI? Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga în produs. Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cât mai curând (imediat), mai ales în cazul copiilor de 0-5 ani, dacă diareea se însoțește de febră sau scaune cu sânge. La adulți, fără altă simptomatologie decât diareea, prezentarea la medic este obligatorie dacă aceasta persistă timp de 3 zile.

CARE ESTE TRATAMENTUL INFECȚIEI CU STEC? Cea mai importantă măsură terapeutică este cea de rehidratate și reechilibrare electrolitică. Antibioticele nu sunt recomandate pentru tratamentul acestei infecții. De asemenea, nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot crește riscul apariției SHU.

MĂSURI DE PREVENIRE A INFECȚIEI CU STEC Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului și înaintea preparării sau a consumului de alimente. Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru îngrijirea lor. Preparați corespunzător termic carnea. Carnea de vită, mai ales cea tocată, trebuie gătită la o temperatură de minimum 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsă în interiorul preparatului). Evitați laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achiziționate din surse neautorizate. ”Evitați de asemenea sucul de mere nepasteurizat! Preveniți contaminarea încrucișată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată și curățarea ulterioară cu detergent și apă caldă a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin în contact cu produsele alimentare crude. Pentru orice simptomatologie de boală diareică, recomandăm părinților prezentarea copilului la medicul de familie sau în cea mai apropiată unitate sanitară. De asemenea, părinții nu trebuie să administreze copiilor medicamente fără recomandarea unui medic.Administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate îngreuna depistarea cauzelor apariției bolii”, se arată în informarea MS.

ISTORIC

”Primul copil internat în Spitalul ”Marie Curie” a fost în 31 ianuarie. Este vorba despre un copil care s-a prezentat direct la acest spital, fiind un caz cunoscut cu o boală digestivă din naștere; rezultatul coproculturilor a fost negativ, domiciliul fiind Pitești. Ulterior, în perioada 31 ianuarie - 12 februarie 2016, alți 11 copii au fost internați prin transfer în ”Marie Curie”, după cum urmează: 9 din județul Argeș, unul din Craiova și unul din București. Unul dintre copii a decedat în 4 februarie 2016, confirmat cu E.coli nepatogen. Al doilea deces a survenit în dimineața de 15 februarie 2016. În acest caz, Institutul Național ”Cantacuzino” a infirmat prezența E.coli. Copilul din Craiova s-a prezentat cu diagnostic de invaginație intestinală în vederea unei intervenții chirurgicale. Copilul din București este diagnosticat cu infecție virală digestivă cu rotavirus. Coprocultura recoltată de la acest copil și testată la Institutul ”Cantacuzino” este negativă pentru E. Coli. Cei 10 copii cu domiciliul în județul Argeș provin din localități diferite ale județului, au vârste diferite, cuprinse între 7 luni și 1,5 ani. Coproculturile testate de la ultimele 3 cazuri internate în 9 și 10 februarie 2016 au fost negative pentru E. Coli. Între acestea se află și copilul care a decedat în 14 februarie.

Citește și:

Înfiorător! Ce se întâmplă în corpul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic?

Așa vă apărați copiii de sindromul care a spitalizat zeci de micuți în Argeș!