Peste o mie de piese unice din aur şi argint, descoperite accidental sau în săpături arheologice sistematice, inclusiv în Dobrogea, pot fi admirate, până pe 30 martie, la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR) din Bucureşti. Ele alcătuiesc o expoziţie excepţională care oricând poate fi cartea de vizită a ţării noastre, oriunde în lume: „Aurul şi argintul antic al României”. Printre exponate se află şi Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut sub numele de „Cloşca cu puii de aur”, dar şi faimoase brăţări dacice.

TEZAUR EPISCOPAL ŞI PODOABE FUNERARE Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) este unul dintre cele 32 de muzee din ţară care au contribuit cu piese din patrimoniu la realizarea expoziţiei „Aurul şi argintul antic al României”. Muzeul de la Marea Neagră prezintă în această expoziţie o parte din tezaurul episcopal de la Sucidava, descoperit în localitatea constănţeană Izvoarele, constând în vase şi obiecte de cult din argint, datate în secolele V-VI, precum şi podoabe din aur din mormintele unor femei din secolul al II-lea, descoperite în Constanţa, pe bulevardul Ferdinand, respectiv în Mangalia. Expoziţia reuneşte şi alte exponate de excepţie, scoase la lumină de sub pământul dobrogean, dar care nu se găsesc în patrimoniul MINAC, cum este şi tezaurul princiar de la Agighiol.

ITINERATĂ ŞI LA CONSTANŢA?! „Sunt piese excepţionale cu care putem să defilăm oricând în spaţiul european şi nu numai”, a spus directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea.

După 30 martie, expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va fi itinerată în 12 oraşe din ţară, începând cu Timişoara. În periplul său prin ţară, expoziţia ar putea ajunge şi la Constanţa. „Nu ştiu sigur dacă această expoziţie va ajunge şi la Constanţa, deoarece nu ştim unde să o prezentăm. Cu paza exponatelor nu sunt probleme, dar nu avem vitrine potrivite pentru a expune aceste piese excepţionale”, a declarat dr. Gabriel Custurea.

La realizarea expoziţiei a lucrat o echipă de peste 70 de persoane din 32 de muzee, timp de trei ani, sub mandatele a patru miniştri ai Culturii: Kelemen Hunor, Puiu Haşotti, Mircea Diaconu şi Daniel Barbu.

La vernisajul expoziţiei, care a avut loc pe 19 decembrie, la Bucureşti, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu, a spus că un eveniment de o asemenea amploare nu va mai avea loc în România în următorii 30 de ani.