Până de curând, Rusia părea să ezite între a recunoaște că intenționează să intervină militar în Siria și a ține teorii despre legitimitatea acțiunilor întreprinse de coaliția multinațională condusă de SUA împotriva jihadiștilor grupului Stat Islamic și regimului sirian, deopotrivă. Miercuri, în timp ce Putin lansa de la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite îndemnul de a forma o nouă coaliție împotriva terorismului, la Moscova, Consiliul Federației, Camera Superioară a Parlamentului rus, valida utilizarea forței militare ruse în afara granițelor țării, iar în Siria începeau primele raiduri aeriene ruse împotriva pozițiilor jihadiste. E clar că, cel puțin deocamdată, la nivel declarativ, dacă nu și în teren, cele două mari puteri ale lumii, SUA și Rusia, se situează pe poziții diametral opuse, americanii cerând înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad, în timp ce rușii îl susțin pe acesta. Cât despre lupta comună împotriva terorismului, probabil că și acest termen va suporta interpretări diferite, dacă nu de susținere militară, măcar... lingvistică.

Avioane militare ruse au efectuat, miercuri, primele raiduri aeriene în Siria, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă surse citate de CNN. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, aviaţia militară rusă a atacat poziţii teroriste din zona oraşului Homs, în sud-vestul Siriei. Informaţiile au fost confirmate de oficiali din cadrul administraţiei SUA. În același timp, oficiali ruşi au cerut ca avioanele americane de război să părăsească imediat spaţiul aerian sirian. Un oficial american de rang înalt, citat de Fox News, a declarat că diplomaţii ruşi au transmis un demers oficial în care cer ca aeronavele americane să părăsească Siria, adăugând că avioanele de război ruse survolează în prezent teritoriul sirian. Surse militare americane au precizat însă pentru Fox News că avioanele SUA nu vor da curs cererii formulate de ruşi.

Demersul Moscovei reprezintă o escaladare majoră a tensiunilor dintre cele două ţări şi intervine la scurt timp după ce Consiliul Federaţiei a aprobat miercuri, în unanimitate, cererea preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a folosi forţele armate ruse în străinătate. Decizia senatorilor ruşi prevede doar folosirea Forţelor Aeriene, nu şi trimiterea de trupe la sol, a precizat anterior Serghei Ivanov, consilier în cadrul Kremlinului. El a menţionat că preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a cerut asistenţă militară din partea Rusiei. Kremlinul va informa partenerii străini, prin intermediul Ministerului de Externe, despre decizia luată de Parlament de a folosi forţele armate ruse în străinătate pe timpul zilei, iar armata va face acelaşi lucru prin canalele sale. Potrivit lui Ivanov, decizia a fost luată pentru a ajuta Siria şi pentru a proteja interesele ruse. Serghei Ivanov a mai precizat că operaţiunile Forţelor Aeriene vor fi temporare, dar nu a putut menţiona exact cât timp vor dura.

Comentând raidurile aeriene efectuate de state occidentale, Ivanov a subliniat că acestea nu sunt conforme cu legislaţia internaţională. ”După cum ştiţi, SUA lansează raiduri aeriene asupra teritoriului Siriei, Irakului şi poate şi altor state din Orientul Mijlociu. Franţa s-a alăturat recent acestor acţiuni, Australia şi alte ţări discută despre acelaşi lucru. Aş vrea să notez că aceste acţiuni se desfăşoară cu ocolirea legislaţiei internaţionale”, a declarat el.

Rusia şi-a consolidat recent prezenţa militară în Siria, inclusiv cu tancuri şi avioane de război, Vladimir Putin argumentând că numai forţele preşedintelui Bashar al-Assad sunt capabile să-i înfrângă pe jihadişti. Putin a spus luni, în discursul său la Adunarea Generală a ONU, că Rusia nu exclude posibilitatea unor atacuri aeriene care să susţină forţele lui al-Assad în lupta lor împotriva rebelilor jihadişti, dar a anunţat că Moscova va trece la acţiune doar respectând deplin normele legale internaţionale. Rusia, Iranul, Irakul şi Siria au creat recent un centru de informaţii la Bagdad, pentru a coordona lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic (SI). Principalele obiective ale centrului sunt să ofere date despre numărul militanţilor SI, armamentul lor şi deplasările pe care le fac. Noul centru va deveni funcţional în octombrie sau noiembrie şi va fi condus de ofiţeri ruşi, sirieni, irakieni şi iranieni, prin rotaţie, câte trei luni.

Pentagonul anunţase marţi că militarii americani şi ruşi încep să discute despre activităţile lor împotriva SI în Siria, după ce secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a ordonat deschiderea unor linii de comunicaţii în acest sens, în vederea evitării unor incidente sau accidente armate. Rusia a propus, miercuri, Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie cu privire la lupta împotriva terorismului, a anunţat adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Bogdanov.

Citește și:

Consiliul Federaţiei aprobă cererea lui Vladimir Putin de a folosi forţele armate în străinătate

Primul raid francez împotriva Statului Islamic s-a soldat cu 30 de morți

Franța anchetează regimul de la Damasc pentru crime de război

Divergențele dintre SUA și Rusia au rămas aceleași

Obama și Putin au convenit ca forțele lor armate să poarte discuții pentru a evita conflicte în Siria