Bilanțul DNA, echivalentul Oscarului în Justiția din România, a fost prezentat ieri de șefa instituției, Codruța Kovesi. Ne lăudăm cu numeroase trimiteri în judecată, nu și cu condamnări. Avem doar prejudicii stabilite, nu și confirmate și recuperate. Suntem anunțați că înregistrăm progrese triumfale în Justiție, pentru care trebuie să închidem ochii în fața încălcărilor crase ale drepturilor noastre. Vă prezentăm bilanțul în câteva cuvinte: DNA a muncit mult să acuze, a folosit din plin mijloace de intimidare de genul detestatului arest preventiv, dar nu prea a reușit să convingă judecătorii să şi condamne.

UN AN DE MITĂ, TREI ANI DE AUTOSTRĂZI Bilanțul DNA a devenit în ultimii ani o adevărată sărbătoare a Justiției românești, cu accente apropiate mai degrabă de showbiz decât de ținuta pe care o impune activitatea sobră a magistraților. Această prezentare a suscitat de-a lungul timpului mai mult interes chiar și decât ședințele de numire a șefilor din Justiție. Joi, în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, și a premierului străzii, Dacian Cioloș, șefa DNA, Codruța Kovesi, a prezentat realizările din ultimul an ale instituției pe care o conduce. Am aflat, în cadrul ședinței de bilanț, că, în dosarele trimise în judecată în 2015, totalul banilor dați ca mită s-a ridicat la 431 milioane euro, sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018. "În multe cazuri, sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți", a afirmat Kovesi. Vă mai dăm un citat din Kovesi: "Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor".

EPIIIIC! Revenind la cifre, DNA a trimis în judecată anul trecut peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, dar și de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori, în total ajungându-se la peste 11.000 de dosare. Performanțele au fost salutate la scenă deschisă, cu aplomb proletar, și de către Iohannis, și de către Cioloș. De remarcat că anul 2015 a fost comparat direct cu 2013, nu cu anul care îl precedă - 2014, dacă nu cumva este o greșeală de redactare a raportului, care a fost preluată și de Kovesi. Tonul triumfal pe care șefa DNA ne-a trântit aceste cifre a fost atât de corect pus în scenă încât simt nevoia să-i reproșez că nu a cerut ca, în timp ce recită bilanțul, să fie acompaniată în fundal de o compoziție epică de Hans Zimmer sau "măcar" Ennio Morricone.

ȘI... RELEVANȚA?! Trebuie să recunoaștem că numerele ieșite din gura Codruței sunt extraordinare. Sunt însă câteva "mici" probleme care zgârie cu acul de pick-up timpanele burdușite de atâtea cifre impresionante. NU vorbim despre niciun dosar cu prejudiciu certificat de instanță, ci doar de prejudicii estimate de "evaluatori" DNA (nu independenți), al căror elan în a aproxima valori cât mai mari a fost domolit de instanțe în mai toate cazurile. NU avem un număr al celor condamnați în nenumăratele dosare trimise în judecată de harnicii procurori anticorupție. Sechestrul asigurător impus pe averi, de aproximativ 500 de milioane de euro, pare foarte mic - doar prejudiciile inițiale anunțate de DNA în cazul ALRO erau de peste 1,5 miliarde (aș șopti că lipsesc și sumele pe care România le plătește ca despăgubiri în baza sentințelor date de CEDO în favoarea cetățenilor români care au fost victime ale abuzurilor Justiției din țară - astea ar fi cifre cu adevărat relevante). În 2014, de exemplu, am pierdut 71 de procese la CEDO și plătim pentru ele peste șapte milioane de euro. OK, într-o țară normală, este posibil ca numărul dosarelor întocmite de procurori să fie cu adevărat relevant. Dar cifrele prezentate de Kovesi sunt egale cu zero când Justiția este acuzată de abuzuri, când tocmai vârful de lance al campaniei anticorupție - DNA - este ținta unor ample dezbateri legate de excesul de zel al procurorilor prin abuzul de arest preventiv, discuții care au depășit demult granițele țării.

Încălcări crase ale drepturilor omului

Chiar săptămâna trecută, președintele Institutului pentru Democrație din Washington, Patrick Basham, publica un interviu pe site-ul eureporter.co, în care avertiza asupra faptului că așa-numitele raportări ale progreselor privind lupta anticorupție din România ascund abuzuri înfiorătoare, care încalcă drepturile omului. El a dat drept exemplu cazul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, săltată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în 20 noiembrie 2014. Basham spune că, în România, unele persoane publice cu funcţii înalte sunt ţinute în arestul preventiv pentru a fi împiedicate să comită fapte similare. El descrie acest tip de „arest preventiv” ca fiind „particular orwellian”. Basham subliniază, de asemenea, faptul că în România există o rutină, aceea ca şi membrii familiei să fie acuzaţi, ca o pârghie suplimentară pentru procurori. Asta i s-a întâmplat Alinei Bica, potrivit aceleiaşi surse. Soţul ei, care lucrează în agricultură, a fost acuzat de evaziune fiscală în valoare de 16.000 de euro. Acuzaţiile nu au dus nicăieri. Nici autorităţile fiscale, nici nimeni altcineva nu a completat o plângere împotriva soţului Alinei Bica pe acest subiect. În mentalul colectiv sunt întipărite însă multe alte cazuri de desant cu mascați și parade cu oameni încătușați deși vinovăția lor nu a fost niciodată dovedită. Basham speră că următorul MCV al CE va demonstra progresul României nu numai prin teancul de dosare instrumentate de procurorii DNA, dar şi în ce priveşte respectul drepturilor omului garantate prin Convenţia Europeană şi prin tratatele internaţionale pe care această ţară le-a semnat.

Băsescu, speriat de puterile discreționare ale propriei creații

De departe, cea mai surprinzătoare poziție legată de Justiție a venit de la auto-intitulatul reformator al acesteia - Traian Băsescu. Fostul președinte a dat declarații din care reiese că se teme teribil de puterile crescute pe care le au DNA și SRI în ce privește actul de Justiție. Puteri care au sporit exponențial pe când Băsescu era la butoane. Ăsta sigur e blestemul pixelului albastru...