Cancerul din sistemul sanitar românesc metastazează, pe zi ce trece, tot mai multe specialități. Suferința pacienților, dar și a cadrelor medicale se adâncește și pare că nimeni nu mișcă un deget. Adrese peste adrese, memorii peste memorii, telefoane peste telefoane, toate către Ministerul Sănătății (MS), forul superior, cel care poate face ceva sau ar putea. Managerii de spitale, dar și reprezentanți ai autorităților locale, care au în grijă din punct de vedere administrativ unitățile sanitare, susțin că și-au făcut și își fac datoria, însă rezultatele se lasă așteptate, mai ales dacă vorbim de rezolvarea unor probleme care implică investiții importante, de zeci de milioane de euro. Problema este că pacienții sunt legați de mâini și de picioare și, în multe dintre situații, sunt chiar condamnați la moarte! O asemenea stare de fapt este întâlnită și la Constanța, mai exact în Dobrogea. Singurul aparat de radioterapie din regiune (necesar în tratamentul bolnavilor de cancer), din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” (SCJU) din Constanța, este depășit din punct de vedere tehnic, autorizația de funcționare expirând săptămâna viitoare. Medicii nu vor avea de ales: ”Probabil că vor veni pacienți la noi să ceară continuarea tratamentelor, iar noi nu vom avea ce să facem; decât să ridicăm din umeri”, este declarația coordonatorului Centrului de Radioterapie al SCJU, dr. Monica Lazăr. Pe an sunt tratați prin această terapie între 800 și 1000 de bolnavi. ”Din totalul de aproximativ 25 de mii de pacienți diagnosticați cu cancer, două treimi beneficiază de această terapie”, a declarat dr. Lazăr. Tot ea a completat că, din păcate, acesta nu este numărul real al bolnavilor suferinzi, în condițiile în care mulți merg și se tratează și la centre din țară sau străinătate. Dar acei pacienți își permit, din punct de vedere financiar, tratamentul în altă localitate decât cea de domiciliu. Nu același lucru putem spune despre bolnavii care se tratează la SCJU Constanța. ”Cu siguranță va fi un efort financiar mult prea mare pentru mulți, atât în ceea ce privește transportul, cât și cazarea, pentru că sunt terapii care se desfășoară pe parcursul a 10 și chiar 35 de zile, consecutiv”, a explicat dr. Lazăr. Va fi foarte greu pentru pacienți să facă naveta pentru tratament, pentru că reacțiile adverse de după terapie sunt dure, organismul este supus unei agresiuni. ”Cu o situație similară ne-am confruntat acum vreo 12 ani, dar atunci lucrurile stăteau altfel. Am luat legătura cu colegi din București, care ne-au ajutat. Problema este că, acum, și în acele centre solicitările sunt numeroase, numărul bolnavilor este cu mult mai mare față de numărul de paturi disponibile. Sunt liste de așteptare”, a adăugat medicul.

CUM RĂSPUND AUTORITĂȚILE Se știa de 2 ani că aparatul se va opri, în condițiile în care era oricum mult prea vechi. ”Era foarte vechi, dar așa cum era am tratat mulți bolnavi, le-am făcut o viață mai ușoară”, a precizat dr. Lazăr. Ce explicații au conducerea SCJU și autoritățile locale? De ce s-a ajuns până aici? Managerul SCJU, dr. Dănuț Căpățînă, a declarat, pentru ”Telegraf”, că, într-adevăr, se știa prea bine că viața aparatului va lua sfârșit la începutul acestui an. ”Noi am făcut tot ce se putea face. Am tras numeroase semnale Ministerului Sănătății, însă nu am primit niciun răspuns, nimeni nu ne-a spus nimic. Și nu am făcut asta de ieri, de azi... Acum căutăm soluții pentru a ajuta pacienții care au recomandare pentru acest tratament”, a adăugat managerul. La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța (CJC) Cristinel Dragomir a declarat, pentru „Telegraf”, că ”lună de lună a trimis adrese către Ministerul Sănătății prin care a fost sesizată această problemă”. ”Se poate verifica acest lucru. Sunt investiții foarte mari, de zeci de milioane de euro”, a adăugat vicepreședintele CJC. Oficialul a precizat că CJC va încerca să asigure transportul bolnavilor la centre din București.

REVOLTĂ FĂRĂ MARGINI Reprezentanții bolnavilor de cancer din România sunt extrem de indignați de situația în care a ajuns sistemul sanitar românesc. ”Asta se întâmplă când politizăm tot. Politizarea excesivă nu face altceva decât să omoare bolnavii cu zile. Este inadmisibil, iar autoritățile ar trebui să plătească pentru asta. Cine va răspunde pentru moartea acestor bolnavi? Asta e România, asta este țara în care am ajuns să trăim, asta este țara care condamnă bolnavii. Nu se mai găsesc medicamente pentru bolnavii de cancer și acum iată că rămân și fără aceste terapii”, a declarat, pentru ”Telegraf”, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia. El s-a arătat revoltat de faptul că de la Constanța vin foarte multe reclamații din partea pacienților la adresa unor medici oncologi. „După ce că situația este cum este, boala este foarte grea, suferința este mare, mai auzim și de reclamații potrivit cărora a ajuns să se intre greu la un medic. Este alarmant ce se întâmplă”, a adăugat președintele FABC. El a solicitat o întrevedere cu șeful statului, Klaus Iohannis, iar dacă nu va reuși, are în plan să spună suferința bolnavilor de cancer din România și forurilor direct răspunzătoare din Europa. Cezar Irimia nu este optimist în ceea ce privește rezolvarea problemelor din Sănătatea românească, dimpotrivă, el crede că în față se află o prăpastie uriașă.

ÎNCĂ DIN 2014... Încă din 2014, la Constanța se contura ideea potrivit căreia va fi construit un Centru medical de radioterapie modern. De altfel, așa cum anunțam încă de atunci, în ședința din 29 octombrie 2014 a CJC, aleșii județeni au aprobat concesionarea de către Centrul Medical Euromedic (de atunci) a unei suprafețe de 1.500 mp în curtea SCJU, pentru construirea Centrului de radioterapie. Construcția efectivă va fi realizată de către Euromedic și, în acest fel, la Constanța va exista singurul accelerator de particule din sud-estul României.

CONSTANȚA NU ESTE PE LISTĂ În țara noastră, aproximativ 50.000 de bolnavi de cancer au nevoie anual de radioterapie, iar statul poate asigura tratament pentru 17.000. Dr. Cristian Grasu, director în Ministerul Sănătății, declara recent, pentru Agerpres, că printr-un program cu Banca Mondială există posibilitatea ca în buncărele existente (spațiile special create pentru centrele de radioterapie) să fie instalate acceleratoare liniare și echipamentele necesare, la nivelul tehnologiei din 2015. Problema este că județul nostru nu se află pe lista unităților care vor fi dotate, cel puțin în primul val. ”Am auzit că există un program finanțat de Banca Mondială pentru dotarea centrelor de radioterapie, însă eu nu am văzut Constanța pe listă”, a declarat managerul SCJU, dr. Căpățînă. Și așa și este. ”În primul val vom dota 4 centre (...), deoarece buncărele lor necesită puține lucrări de reamenajare. Acestea sunt la Baia Mare, Cluj, București - Institutul Oncologic și Spitalul Elias”, spunea secretarul de stat în MS. În rest, promisiuni. Poate Constanța va fi inclusă în valul 2, când mai sunt încă 8 centre, dar la care este nevoie de anumite lucrări mai importante la structura de protecție. ”(...) Vor fi 14 acceleratoare liniare împreună cu toate echipamentele - planning, scanner, dozimetrie, brahiterapie - în așa fel încât circuitul să fie complet. Probabil că vom ajunge să dublăm numărul de pacienți. Dacă acum facem 17.000 de pacienți, să depășim 35.000”, spunea oficialul MS. Primul val de centre va fi funcțional tocmai în primul trimestru al anului 2017.

SUNTEM MULT SUB NECESAR În prezent, în sistemul public sunt 14 centre de radioterapie și încă 7 private. ”Din păcate, capacitatea lor nu acoperă decât o mică parte din necesarul de radioterapie și, din acest motiv, listele de așteptare sunt destul de lungi, ceea ce complică situația prin faptul că, în ceea ce privește aceste boli, indicația de radioterapie are o limită de timp. Dacă te încadrezi în acea fereastră are efect, dacă o depășești riști să nu mai aibă efect. Ca să ajungă la nivelul UE, România ar mai avea nevoie de peste 80 de acceleratoare, ceea ce ar presupune un efort financiar din partea statului de peste 350 milioane euro. Este evident că acest lucru nu este posibil să fie făcut fără un plan pe termen mediu”, spunea secretarul de stat la începutul lunii martie.