Sopranele Bianca Ionescu și Daniela Vlădescu din București și Constanța Brass Band, format din Valeri Baran - trombon, Florin Voinea - trompetă, Sorin Mustățea - trompetă, Vitalie Milosta - corn, Nicolae Leonte - tubă şi Valentin Tănase - percuție, au omagiat muza Eutherpe, vineri, în antepenultima seară a Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului. Seara nu a fost lipsită de incidente, o pană de curent de la începutul recitalului Constanța Brass Band, lăsând scena în beznă. Lumina s-a reaprins după mai bine de cinci minute, dar momentul, deși nu a făcut parte din regie, a avut rolul de „a netezi drumul dintre artiști și public”, după cum a mărturisit, la finalul concertului, trombonistul Valeri Baran, cel care și-a asumat și rolul de prezentator.

Seara a fost deschisă de Bianca Ionescu și Daniela Vlădescu, care au prezentat publicului, solo sau un duet, o colecție impresionantă de arii de operă și operetă, canțonete, melodii nemuritoare, toate reunite sub titulatura „Thank You to the Music. Două vieți pentru muzică”. Crezul muzical al celor două soprane lirice a fost pe placul publicului, judecând după aplauzele care s-au auzit după fiecare piesă din program.

DANIELA VLĂDESCU: „BIANCA E O FIRE MAI VESELĂ, MAI ALLEGRO, EU SUNT MAI ROMANTICĂ” „În general, mă feresc să cânt în teatru, să nu se spună că îmi dedic seri, evenimente... Cânt doar atunci când trebuie, nu ca să mă evidențiez, deoarece am o vârstă - 60 de ani - când nu mai e cazul să te evidențiezi. Am propus acest spectacol deoarece țin foarte mult la colega mea Bianca Ionescu și la felul ei de a se prezenta, la glasul ei nealterat de vreme, la muzicalitatea sa. Cu acest spectacol am mers împreună în toata țara și m-am gândit că ar fi bine să venim și la Constanța. Am pregătit acest program, de la operă la cabaret, pentru a nu fi plicticos, pentru a se vedea că în cariera noastră am trecut prin toate genurile cu demnitate și cu foarte multă dăruire. Consider că eu și Bianca Ionescu facem o echipă extraordinară, ne completăm. Ea e o fire mai veselă, mai allegro, iar eu sunt mai romantică, de aceea în repertoriul nostru este un echilibru. Cred că pentru generația pe care o reprezentăm suntem un exemplu de demnitate”, a spus soprana Daniela Vlădescu, director al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.

BIANCA IONESCU: „TOTDEAUNA REVIN CU BUCURIE PE O SCENĂ CARE SE LEAGĂ DE ADOLESCENȚA MEA” Colega sa de scenă, Bianca Ionescu, a mărturisit emoționată la finalul spectacolului: „Totdeauna revin cu bucurie pe o scenă care se leagă de adolescența mea și care mi-a adus întotdeauna mari satisfacții, pentru că, pe o astfel de scenă, mereu am jucat cu plăcere. E o plăcere și mai mare să fiu aici, mai ales când colaborez cu oameni care sunt de o viață în acest domeniu, cum este și Daniela Vlădescu, directoare și colegă, omul care știe să pună lucrurile pe făgașul normal și pe care ar trebui să-l aibă orice treatru. Colaborarea aceasta a însemnat o revenire după o perioadă în care eu am avut răgazul să adun, împreună cu Daniela Vlădescu, cele mai frumoase cântece: arii, canțonete, piese care ne-au populat carieră și despre care credem că fac parte din marea muzică. Toate aceste lucruri ne umplu inimia de bucurie”.

„ALL... INCLUSIVE” După pauză, publicul a fost invitat să facă o altfel de călătorie muzicală, magică, în jurul lumii, „All... inclusive”, alături de Valeri Baran - trombon, Florin Voinea - trompetă, Sorin Mustățea - trompetă, Vitalie Milosta - corn, Nicolae Leonte - tubă şi Valentin Tănase - percuție. Călăuzitor în lumea suntelor a fost Valeri Baran. Cu pantaloni negri, de concert, pantofi sport, albi, cămașa în culori vii, cu mânecă scurtă și cu vestă, accesorizat, atunci când o cereau condițiile de „călătorie”, cu pălării, căciuli sau favoriți, Valeri Baran și-a luat în... serios, și de această dată, rolul de prezentator al sextetului de alămuri din care face parte - Constanța Brass Band. A purtat publicul într-o călătorie reconfortantă și revelatoare, prin țări cu tradiție, precum: Austria, Germania, Grecia, Franța, Belegiam, Irlanda, Israel, marea Rusie, revenind acasă, în România, cu un omagiu adus lui Anton Pann.

VALERI BARAN: „PUTEREA MUZICII ESTE EXTRAORDINARĂ. ESTE SUFICIENT SĂ CÂNȚI O PIESĂ DINTR-O ANUMITĂ ZONĂ DE PE MAPAMOND, PENTRU CA OMUL SĂ-ȘI FACĂ O PĂRERE DESPRE ȚARA RESPECTIVĂ”„Invitațiile la acest festival, un eveniment pentru orașul Constanța, ne onorează. Ne-am gândit să schimbăm puțin felul de a cânta, pentru că a trebuit să experimentăm un nou stil de spectacol. Dacă până acum cântam cu preponderență muzică clasică, acum ne-am gândit să cântăm exact ceea ce cunoaște publicul. Am vrut să arătăm, și cred că am reușit, că puterea muzicii este extraordinară. Este suficient să cânți o piesă dintr-o anumită zonă de pe mapamond, pentru ca omul să-și facă o părere despre țara respectivă. E clar că am împănat spectacolul cu lucruri mai... neacademic spuse, dar am considerat că acest lucru îl așteaptă și publicul: să dispară rigiditatea aceea dintre interpret și public. La un moment dat, a fost o pană de curent care a netezit extraordinar drumul dintre noi și public, pentru că ne-am împrietenit și am reușit să scăpăm într-un fel de rigorile unui spectacol cu ștaif. A fost o călătorie muzicală, iar din multitudinea de note am ales excact ceea ce ara cunoscut. Am cântat grecește, evreiește, rusește... Din câte am putut să văd de pe scenă, lumea a fost încântată. Cunosc publicul. Am peste 40 de ani de ani de experiență pe scenă și îmi dau seama când publicul dă semne de plictiseală”, a spus Valeri Baran.

Artistul are un mare regret: faptul că acest concert inedit, creat special pentru Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului, va rămâne doar în amintirea celor prezenți, vineri seară, în sala Teatrului „Oleg Danovski”. Atât.

„ÎMI PARE RĂU CĂ, DUPĂ O ASTFEL DE SEARĂ, SPECTACOLUL MOARE, NU-L MAI DĂM NICĂIERI” „Am un regret. Muncim mult pentru un spectacol de genul acesta, pentru că cele mai grele sunt spectacolele cu oameni puțini, cu instrumentiști puțini, deoarece necesită mult rafinament și mult mai multă muncă. Îmi pare rău că, după o astfel de seară, spectacolul moare, nu-l mai dăm nicăieri. Nu zic să mergem cu el la Paris, dar vreau la Mangalia, vreau la Medgidia, vreau la Negru Vodă. Nu cred că sunt atât de multe evenimente artistice într-un județ cum e Constanța... Dimpotrivă. Sunt case de cultură care stau degeaba, scene care stau degeaba și oameni care nu se mai deslipesc de televizoare”, a spus Valeri Baran.

Citește și:

Întâlniri muzicale... „All inclusive”