De trei ani, locuitorii bătrânului Tomis și cei stabiliți vremelnic pe aceste meleaguri, atrași de beneficiile estivale ale Pontului Euxin, au posibilitatea să „călătorească” în trecut, în urmă cu 2.000 de ani, și să reconstituie viața trăitorilor acelor vremuri. Nu doar pietrele și alte artefacte vorbesc despre acele timpuri, ci și Festivalul Antic Tomis, care reunește cele mai bune asociații de reconstituire istorică din România și oaspeți de peste hotare, care încearcă să redea, după o documentație temeinică, stilul de viață al romanilor, al dacilor și al aliaților lor, neînfricații sarmați, arcași destoinici, cu priviri de vultur și cu săgeți aducătoare de moarte.

LOC STRATEGIC PENTRU TABERE Timp de trei zile, de vineri până duminică, timpul a stat în loc în cadrul atelierelor civile de reconstituire istorică, probând faimoasa afirmație: „Când armele tac, muzele vorbesc”. Adunate la un loc, corturile romane și cele dacice au format tabără într-un loc strategic, lângă apă, la răcoarea oferită de copaci, atât de prielnică refacerii obosiților ostași.

IPOSTAZE DUIOASE Murmure de admirație au trezit stindardele dacilor, cu cap de lup și corp de șarpe, înfipte lângă cort și înalte cât un copil de 12 ani. Puncte de atracție au fost și uliul și vulturul unui get, care tare ar mai fi vrut să zboare în înaltul cerului și să-și dibuiască prada, care nu ar mai fi avut scăpare. Cea mai emoționantă imagine din tabăra dacă a fost cea în care o femeie, într-o duioasă și greu de descris ipostază maternă, își alăpta pruncul, învăluit într-o bucată de pânză, pe care mama și-o petrecuse după gât, pentru confortul ei și al puiului de dac. Pe creștetul micuțului era așezat semnul distinctiv al rasei sale, un pileus minuscul și cafeniu. Mai încolo, dacii bărboși, cu priviri agere și demne, își ascuțeau pumnalele de luptă (sica) sau își cârpeau armurile din zale.

PICII AU EXPERIMENTAT JOCURILE COPIILOR ANTICI: DELTA, ȚINTAR ȘI ORCA Aşezate pe rasteluri improvizate, coifurile şi armurile grele ale temutelor legiuni a V-a Macedonica, a XIII-a Gemina și a IIII-a Schytica așteptau să fie admirate, fotografiate și probate. Lângă vatra dacilor și romanilor, unde mirosul fumului se îmbina cu cel al gustoaselor preparate antice, copiii se jucau orca, testându-și dexteritatea la aruncatul conurilor de brad în niște vase de lut, așezate pe pâmânt. Alți țânci jucau delta, încercând să arunce pietricica într-unul dintre cele zece segmente numerotate cu cifre romane ale unui triunghi sub forma literei latine delta, desenat pe o bucată de pânză, iar cei mai mărișori își încercau norocul la jocuri de strategie, la țintar sau la moară, trasate pe suport de piele, folosind ca piese mobile pietricele de râu. Fetițele au modelat în lut și au cusut la gherghef. Vineri, dar și sâmbătă, toți picii din tabără au văzut teatru antic cu păpuși.

AVÂNT DE MICI RĂZBOINICI În rest, meșteșugari de podoabe - brățări din piele, pandantive cu însemne dacice -, dar și de arme în miniatură - gladius-uri și scuturi romane, precum și arcuri minuscule - își etalau produsele spre vânzare. „Mami, mami, hai, îmi iei arc? Mergem la arcuri? Te rog!”, spunea un copil care se visa războinic, iar mama i-a dat ascultare micuțului luptător. Și acesta este doar un caz, pentru că mulți copii au fost văzuți prin tabără jucându-se de-a dacii și romanii.

O POVESTE CU SFÂRȘIT Mulți care au trăit această poveste ce se petrece doar trei zile pe an, la Constanța, ar vrea ca ea să nu aibă sfârșit sau să dureze mai mult. „De ce nu poate să fie așa mereu? Tare frumos mai e!”, spunea un vizitator. Povestea Tomis se va putea retrăi abia anul viitor, la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Antic Tomis.

Paradă la Mamaia

După ce au făcut demonstrații pentru public, disciplinatele legiuni romane și neînfricații daci au mărșăluit, sâmbătă seară, prin stațiunea Mamaia, după ce, cu o zi înainte, au mers la pas pe străzile Constanței. Drumul lor prin capitala distracției estivale nu a fost lipsit de peripeții, bravii soldați, cu armuri grele, înarmați până în dinți, fiind obligați să mărșăluiască o porțiune de drum în întuneric, precum în vremurile de odinioară. Conduși de regina Tomiris, în veșminte albe, dacii și romanii au fost admirați și fotografiați de mulțimea care i-a însoțit până în punctul final al expediției lor militare, piațeta Cazino.

Premiile festivalului

Efortul participanților la cea de-a III-a ediție a Festivalului Antic Tomis a fost răsplătit, ieri, de regina Tomiris, întruchipată de președintele Asociației Litoral - Delta Dunării, Corina Martin, co-organizator al evenimentului alături de Primăria Constanța. Au primit diplome și medalii reprezentând simbolul antic al Constanței, șarpele Glykon: asociaţiile de reconstituire istorică Terra Dacica Aeterna din Cluj-Napoca și filiala din Constanța, Lupii Apoulonului, Legiunea a XIII-a Gemina Apulum, Gladiatorii - Ludus Apoulensis, Danais, România - Dacia Casa Noastră. Premii și mulțumiri speciale au primit și bulgarii de la Legiunea IIII-a Scythica și cei de la Yambol, precum și voluntarii de la Cercetașii Marini.

Regina Tomiris a adresat mulțumiri speciale și co-organizatorului festivalului, Primăria Municipiului Constanța, reprezentată de directorul Direcției Organizare Evenimente, Petrică Munteanu. Corina Martin, alias Tomiris, a ținut să-i mulțumească și celui care a făcut ca Festivalul Antic Tomis să existe, în 2012. „Îi mulțumesc Consiliului Județean Constanța (CJC). Îi mulțumesc lui Nicușor Daniel Constantinescu, pentru că a fost a doua persoană care a crezut în acest festival, pentru că a sprijinit financiar acest festival, prin CJC. Nu ar fi existat Festivalul Antic Tomis dacă nu era sprijinul din primul an”, a spus Corina Martin. De asemenea, reprezentantul Primăriei, Petrică Munteanu, a menționat că aceste evenimente vor fi făcute „mai bine, mai frumoase, în fiecare an”. De asemenea, Corina Martin a primit o plachetă și un buchet de flori din partea unui grup de susținere a „familiei Tomiris”, condus de Mirela Iordan.

După ceremonie, publicul a urmărit piesa antică „Electra”, de Sofocle, iar seara au fost premiați actorii, studenții de la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” și coordonatorul lor, decanul conf. univ. dr. Daniela Vitcu-Hanțiu, dar și cei care au realizat spectacolele de păpuși.