Insistenţa cu care Serviciul Român de Informaţii (SRI) cere adoptarea pachetului „Big Brother“ (Legea retenţiei datelor, Legea cartelelor prepay şi Legea securităţii cibernetice) şi care a penetrat, din nou, spaţiul public este de-a dreptul bătătoare la ochi. Este perioada în care şi purtătorul de cuvânt al SRI, şi directorul SRI, precum şi unele voci politice ale momentului fac presiuni nemaiîntâlnite asupra opiniei publice, asupra CCR (care a declarat pachetul ca fiind neconstituţional) şi asupra societăţii civile. Directorul SRI, George Maior a lansat un atac fără precedent la adresa „adversarilor legilor siguranței naționale”. El a declarat, într-o emisiune la B1TV, că respingerea celor trei legi este un element major de vulnerabilizare a României și i-a numit ”comentatori patetici” pe cei care ”vorbesc contrar intereselor cetățenilor”. Maior a precizat că sunt în discuție trei legi - Legea retenţiei datelor (aşa-numita „Big Brother”), Legea cartelelor prepay şi Legea securităţii cibernetice. „Motivaţiile subiective ale unora sau altora, inclusiv la nivelul unor comentatori patetici, lipsiţi de viziune sau de inteligenţă în acest domeniu, care, din păcate, vorbesc contrar intereselor cetăţenilor chiar legate de drepturile omului, nu mă prea interesează. Mă interesează aspectul raţional, juridic legat de aceste legi. Noi considerăm că ele sunt concordante cu exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, unde sunt, de asemenea, expert (...) şi doctoratul meu e luat în acest domeniu. Garantez că toate aceste lucruri au fost avute serios în vedere de juriştii serviciului”, a declarat el, potrivit evz.ro.

MAIOR ARATĂ CU DEGETUL „Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere şi morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea naţională a cetăţenilor - nu a statului, nu mai vorbesc de stat - şi că, la momentul în care se va întâmpla o catastrofă, voi şti spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzeşte deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari, pe care fie nu le înţelege, fie, dintr-o rea-credinţă, le abordează în acest fel”, a adăugat Maior. Reamintim că, miercurea trecută, Legea siguranței cibernetice a fost respinsă de Curtea Constituțională, care a declarat-o ca fiind neconstituţională. Celelalte două legi au beneficiat de aceeaşi etichetă în luna iunie a anului trecut.

CURAT COINCIDENŢĂ! Sâmbătă, ca o coincidenţă ciudată, SRI, altminteri sărac în „transmisiuni” publice, a arătat, într-un comunicat, că adepţi ai grupării Statul Islamic au rute predilecte de deplasare dinspre Europa de Vest către Siria - Irak, fie aeriene, cu tranzit prin state din proximitatea zonei de conflict, fie terestre, inclusiv prin România şi/sau Bulgaria. „Până în prezent, deşi ţara noastră s-a confruntat cu un nivel scăzut al ameninţării determinate de acest fenomen, constatăm existenţa premiselor pentru accelerarea evoluţiei lui şi, implicit, creşterea riscurilor asociate. Potrivit ultimelor evaluări, în zona de conflict sunt implicaţi, de partea diferitelor grupări extremiste, peste 4.000 de luptători, cetăţeni sau rezidenţi ai unor state europene”, se arată în comunicatul SRI.

„RUGĂMINTE SUBTILĂ” Potrivit jurnalistului Radu Tudor, „înainte de toate, e un soi de rugăminte subtilă a SRI să adoptăm mai repede Legea „Big Brother“. Este absolut evident pentru toată lumea că, din punct de vedere geografic, România a reprezentat tot timpul un punct de tranzit al cetăţenilor din Orientul Mijlociu spre Europa Centrală. Chestiunile astea se întâmplă de 40-50 de ani. Evoluţiile au devenit mai dramatice". Cu toate acestea, Radu Tudor a subliniat că, cel puţin deocamdată, România este implicată în acest fenomen la nivel de escală. Şi este foarte important să rămână aşa, "ca nu cumva aceste elemente fundamentaliste să rămână pe teritoriul României", a mai spus Radu Tudor.

În context, SRI, prin purtătorul de cuvânt al instituției, reiterează faptul că "gestionarea eficientă a riscurilor și amenințărilor asociate acestui fenomen este extrem de dificil de realizat în absența unor instrumente legale care să asigure instituțiilor statului cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii terorismului cadrul adecvat activității acestora la standarde euroatlantice". Cu alte cuvinte, în absenţa celor trei legi, declarate de CCR ca fiind neconstituţionale. Destul de transparent, nu?