Literatura de specialitate s-a îmbogățit, recent, cu o carte inedită, apărută anul acesta la prestigioasa Editură Muzicală. Lucrarea este dedicată unui fenomen care a dominat două secole de cultură muzicală vocală „de halucinantă vibrație emoțională a vocii umane modificate pe cale chirurgicală, dar care a adus repertoriului universal niște câștiguri de nepovestit”, pentru care nu există înregistrări, ci doar consemnări muzicologice de-a lungul istoriei artelor, după cum a apreciat prof. univ. dr. Florența Marinescu, cea care semnează prefața volumului. Autorul cărții „Cântăreții castrați” (volumul I) este bas-baritonul Radu Făgărășan, lector la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius”. „Cu această carte, Radu Făgărășan reușește să spargă o gheață destul de groasă, în sensul metaforic, dând o replică muzicologilor care au evitat acest subiect de-a lungul anilor”, a spus vineri seară, în cadrul evenimentului de lansare, prof. univ. dr. Florența Marinescu.
O PREMIERĂ ABSOLUTĂ, UN ACT DE AVENTURĂ MUZICALĂ „Această carte este o noutate, este o premieră absolută, este un act de aventură muzicală și, mai ales, muzicologică, pentru că Radu Făgărășan a avut o astfel de incursiune științifică în cadrul doctoratului susținut la Universitatea Națională de Muzică București. Am avut ocazia să fiu referent oficial al tezei de doctorat și am văzut sârguința și arta minuțiozității în căutarea adevărului pe care cea mai mare parte dintre cunoscătorii genului îl știa. Curajul cu care Radu Făgărășan s-a lansat pe piața editorială este de fapt rezultatul unui studiu de mulți ani, fiind el însuși interpret, cercetător, muzicolog. Nici noi, interpreții, nu cunoaștem cele mai multe dintre detaliile pe care le oferă această cercetare”, a apreciat prof. univ. dr. Florența Marinescu.
Cântăreții castrați au dominat secolele XVII-XVIII, printre marii compozitori care au scris muzică pentru aceștia numărându-se: George Frederic Handel, Antonio Vivladi, Johannes Bach și Gioachino Rossini. „Practica aceasta începe cu o bulă papală și se termină tot cu o bulă papală. În secolul al XIX-lea este interzisă practicarea emasculării și, ca atare, și compozitorii care au scris muzică pentru cântăreții castrați au ajuns să fie din ce în ce mai puțini, până la dispariția fenomenului. Dar sunt și azi contratenori, cei născuți cu un fenomen vocal atipic, care-și continuă activitatea cântând partiturile scrise odinioară pentru cântăreții castrați”, a subliniat prof. univ. dr. Florența Marinescu.
O CARTE PE ÎNȚELESUL TUTUROR Referitor la acest volum care-i poartă semnătura, lect. univ. dr. Radu Făgărășan a spus: „Mi-am propus de foarte mult timp să aduc la lumină acești cântăreți deosebiți din istoria muzicii. Este o carte pe înțelesul tuturor, care să poată fi citită de oricine. Punctul de plecare al acestei cărți este teza mea de doctorat, „Influența cântăreților castrați în istoria operei muzicale universale”. Această temă am transpus-o într-o carte, pentru ca și publicul român să afle mai multe despre această perioadă foarte importantă a istoriei muzicii”.
Primul volum este dedicat secolelor XVII și XVIII, iar volumul al doilea, aflat în lucru, va aborda secolul al XIX-lea. Cartea are ca motto un citat din Almo Negra: „Păcat că puține spirite strălucitoare, care și-au pus semnătura pe cartea de vizită a Pământului, au avut parte de considerație, respect și gratitudine”.
Publicată în condiții grafice deosebite, cu coperte cartonate, lucrarea care are aprox. 200 de pagini a apărut într-un tiraj limitat: 50 de exemplare, prețul unui volum fiind de 50 de lei. În funcție de interesul publicului, cartea va fi retipărită. Cartea poartă următoarea dedicație: „În memoria tatălui meu, profesorul emerit de handbal Mihai Victor Făgărășan (1945-2014). Mamei mele, Victoria Făgărășan”.
Lansarea volumului „Cântăreții castrați” a avut loc pe 8 aprilie, la Muzeul de Artă, în cadrul unui moment deosebit, cu invitați speciali și cu o coregrafie gândită de Geta Răvdan Huncanu. Evenimentul a fost inclus în cadrul festivalului „Primăvara Artelor”, inițiat de Facultatea de Arte a Universității „Ovidius”.
Citește și:
„Îngerii“ răsfăţaţi ai sec. XVII - XVIII
„Simfonia culorilor”, în pași de dans