Cartoon Network şi Asociaţia Telefonul Copilului au lansat, ieri, o campanie naţională anti-bullying adresată pentru prima dată şi preşcolarilor, prin care se urmăreşte încurajarea copiilor să ia măsuri împotriva violenţei verbale sau fizice, a abuzului emoţional şi a excluderii. Sub sloganul "Fii prietenos, nu răutăcios!", campania îşi propune să sensibilizeze şi să încurajeze copiii să ia măsuri împotriva hărţuirii şi agresiunii de orice fel. În cadrul campaniei a fost lansat şi site-ul www.CartoonNetwork.ro/clubulprieteniei, un spaţiu virtual unde copiii afectaţi direct sau indirect de fenomenul bullying pot beneficia de consiliere din partea unor persoane specializate. Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea, a declarat că, anul trecut, la 116 111, linia telefonică gratuită dedicată copiilor, s-au înregistrat 1.046 de cazuri de bullying - fenomen care se manifestă prin violenţă verbală sau fizică, abuz emoţional şi excludere a copiilor -, peste jumătate dintre acestea vizând agresiune fizică (50,39 la sută). Bullying-ul verbal a fost reclamat în 38,76 la sută din cazurile sesizate în 2014, în 6,98 la sută din situaţii a fost vorba de bullying relaţional, iar în 3,87 la sută dintre apeluri a fost semnalat bullying-ul online. "Forma de bullying fizic este asociată, în general, cu categoria de gen masculin, în timp ce forma de bullying verbal, cu categoria de gen feminin", a arătat Cătălina Florea.

Ea a atras atenţia că efectele abuzului de acest tip asupra copiilor sunt dintre cele mai grave, specialiştii identificând depresii şi tulburări de comportament (în 37,72 la sută), criză de identitate şi anxietăţi (35,23 la sută), excludere şi dificultate în relaţionare (13,88 la sută) şi gânduri suicidale (13,17 la sută). "Băieţii cu vârste cuprinse între 12 - 17 ani sunt cu precădere victime ale fenomenului bullying, deoarece dezechilibrul de forţe (una dintre componentele esenţiale ale bullying-ului) are legătură cu masculinitatea. În plus, adolescenţa aduce cu sine transformări fizice, emoţionale şi comportamentale, astfel că băieţii se pot poziţiona in extremis: puternici sau slabi, respectiv agresori sau victime", a explicat Cătălina Florea.

Situaţiile de bullying semnalate în anul 2014 au provenit în principal din mediul urban - 41,86 la sută, iar 36,44 la sută au fost din rural, în timp ce 21,70 la sută dintre apelanţi au solicitat confidenţialitate cu privire la mediul de provenienţă. Din mediul urban se înregistrează în general situaţii legate de bullying verbal, relaţional şi online, în timp ce din mediul rural se înregistrează bullying fizic.

Campania lansată de Cartoon Network îşi propune ca prin intermediul animaţiilor să îi încurajeze pe copii să vorbească despre experienţele lor, să îi sprijine pe cei hărţuiţi şi să fie prietenoşi cu toţi ceilalţi. Clipurile animate se adresează atât copiilor care sunt afectaţi de fenomenul bullying, cât şi celor care sunt agresivi sau celor care sunt simpli observatori. Campania anti-bullying este susţinută de cântăreţul Alex Velea, care a fost prezent la lansare. Velea a declarat că i se pare dramatic felul în care copiii îşi pot face rău unii altora şi că s-a alăturat campaniei pentru a-i încuraja să pună capăt acestui fenomen. Cartoon Network desfăşoară campania anti-bullying şi în Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Rusia, pe parcursul acestui an.

Datele studiului

Aproape jumătate dintre copiii din România au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, iar peste 51 la sută au spus că şcoala nu ia în serios acest fenomen, rezultă din studiul "Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ", publicat anul trecut de Asociaţia Telefonul Copilului.

Studiul, primul de acest tip din România, a arătat că 46 la sută dintre copiii români au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, 53 la sută fiind fete şi 47 la sută băieţi.

Astfel, 72,14 la sută dintre respondenţii victime ale fenomenului au spus că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe sau comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42 la sută au primit porecle, 47,34 la sută au fost ignoraţi sau lăsaţi în afara grupului, 43,32 la sută au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29 la sută au fost ameninţaţi. Trei sferturi dintre copiii care au fost victime au confirmat prezenţa unui martor în situaţia de bullying în care s-au aflat, iar 53 la sută dintre respondenţi, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil, în timp ce 14 la sută nu au intervenit, 13 la sută au spus profesorilor şi 11 la sută s-au temut să intervină. Studiul a mai arătat că 76,49 la sută dintre copii au experimentat stări negative în timpul acţiunilor de bullying, precum furia, tristeţea, singurătatea, ruşinea, iar 22,06 la sută au fost indiferenţi sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalţi. Jumătate dintre victimele bullying-ului au fost agresate "de un singur copil", în timp ce 47,24 la sută au fost agresate "de un grup de copii" şi tot jumătate dintre copiii intervievaţi au afirmat că au fost agresaţi de câteva ori pe an, 17,23 la sută în fiecare săptămână, 13,2 la sută în fiecare zi şi 11,92 la sută în fiecare lună.