O problemă spinoasă şi care a creat deja poziţii puternice în cadrul societăţii civile şi al celei religioase a apărut miercuri, 20 iulie, în faţa Curţii Constituţionale a României (CCR). Excepția de neconstituționalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoașterea uniunii și în România a fost dezbătută miercuri la Curtea Constituțională, argumentele principale fiind recunoașterea dreptului fundamental la viața privată, preşedintele CNCD pledând în favoarea cuplului. Autorii excepției de neconstituționalitate au contestat articolul 277 alin. 2 și 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.

Pledoaria avocatei cuplului gay

În pledoaria sa în fața judecătorilor, avocata cuplului gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa ”detaliază felul în care dreptul la viață privată și familie și dreptul de a nu fi discriminat, incluse și în Constituția României, ar trebui să fie interpretate și aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei, iar Constituția României este clară: apără și protejează drepturile la viață privată și de familie în mod egal pentru toți cetățenii țării”. Iustina Ionescu a mai spus în fața CCR că faptul că statul român nu recunoaște căsătoria clienților săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca și cum ”relația lor de 14 ani nu există” pentru că cei doi ”nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. ”Doar șase state din cele 28 ale UE interzic explicit prin Constituție căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocata, precizând că țara noastră nu se numără printre acestea și că, prin urmare, ”în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”. Avocata a invocat articolele 4, 16, 20 și 26 din Constituția României, care, în opinia sa, ar fi încălcate prin faptul că statul român nu recunoaște căsătoriile homosexuale. Prevederile constituționale invocate privesc egalitatea între cetățeni, egalitatea în drepturi, respectarea Declarației Universale a Drepturilor Omului și viața intimă, familială și privată.

În cadrul ședinței a luat cuvântul și Adrian Coman, unul dintre cei doi membri ai cuplului homosexual, care a spus că are ”mare încredere în Justiție, că trăiește într-o țară în care există această încredere, în care drepturile omului sunt respectate și că va respecta decizia Curții indiferent care va fi aceea”.

Ce spune Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Una dintre părțile citate a fost și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care, prin președintele Csaba Asztalos, a susținut recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României. ”Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de același sex și recunoașterea acestor căsătorii, respectiv a perteneriatelor civile, îi așază în afara societății”, a spus Csaba. El a invocat și jurisprudența CEDO ”care spune că statele membre trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală, respectiv sunt un cuplu în sensul intim al cuvântului”. Csaba a mai spus că persoanele care fac parte din minoritățile sexuale sunt în top trei cele mai exlcuse categorii din societate, alături de persoanele cu dizabilități mentale și cele infectate cu HIV / SIDA. ”Există o mare manipulare în societate în legătură cu acest subiect tabu, manipulare făcută de cei care doresc să-și construiască imagine sau popularitate sau să obțină anumite poziții, pentru că vorbim despre recunoașterea unor drepturi elementare, cum ar fi dreptul la moștenire, dreptul de a se folosi de asigurarea celuilalt, dreptul de a avea un acord asupra unei intervenții chirurgicale, de a lua credit împreună”, a mai spus președintele CNCD.

Cum se împacă şi capra, şi varza la Ministerul Public

O poziție pentru apărarea statu-quo-ului a fost susținută de un reprezentant al Ministerului Public, care a spus că dreptul de liberă circulație este garantat de Constituție, iar faptul că un stat nu recunoaște anumite instituții juridice (cu referire la căsătoriile homosexuale, n.r.) reprezintă diversitatea sistemelor juridice. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a mai spus că trebuie respectat un echilibru între viața privată și protejarea intereselor celorlalte persoane.

„Iubesc România”

La finalul ședinței, celălalt membru al cuplului de homosexuali prezent la CCR, americanul Hamilton Robert Clabourn, a declarat că își dorește să locuiască în România dacă judecătorii le vor admite cererea. ”Viața mea în România o văd plină de optimism, de bucurie, înconjurată de oameni frumoși, prietenoși într-o țară frumoasă. Iubesc România”, a spus el. Relu Adrian Coman a precizat că prin nerecunoașterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010, în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reședință. "Noi vom respecta decizia acestei Curți, indiferent care va fi aceea, însă sperăm că își va baza decizia pe Constituția României și pe dreptul internațional, drepturile omului", a mai spus el.

CCR amână pronunţarea!

Şi cum toată lumea aştepta cu sufletul la gură decizia CCR, exprimându-şi în acelaşi timp şi dubiile în privinţa clarităţii acesteia, aşa cum ne-au obişnuit în ultimul timp judecătorii Curţii, iată că verdictul a fost unul aşteptat: o amânare până pe 20 septembrie a unei decizii! Președintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat, miercuri, că amânarea unei decizii privind excepția de neconstituționalitate referitoare la recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, încheiate în străinătate, a fost luată pentru că judecătorii vor o analiză aprofundată.

"Cu privire la excepția de neconstituționalitate privind căsătoriile încheiate în altă țară, Curtea având nevoie de o aprofundare a analizei tuturor dosarelor care s-au pus, am amânat cauza pe 20 septembrie", a declarat Valer Dorneanu, şeful CCR. El a mai spus că CCR nu a cerut date suplimentare, pentru că, oricum, a primit foarte multe memorii din partea ONG-urilor. "Nu am cerut date suplimentare pentru că sunt suficiente. Am primit foarte multe memorii de la diverse societăți, organizații non-guvernamentale. Avem suficiente date, dar am simțit nevoia unei aprofundări a discutării acestui aspect foarte important care poate să se constituie într-un precedent și trebuie să fim foarte atenți asupra modului în care vom da soluția și asupra motivării", a declarat președintele CCR.

Poziţia Asociaţiei Accept

La rândul său, Teodora Ion-Rotaru, reprezentant al Asociației Accept, a amintit că se cer recunoașterea unei căsătorii încheiate în afara țării și înregistrarea ei în scopul unui drept de reședință în România. Ea a susținut că celelalte drepturi, față de cel privind reîntregirea familiei, în baza cărora se poate cere dreptul la rezidență sunt injuste și discriminatorii. "Celelalte drepturi sunt injuste și discriminatorii. Atât timp cât un bărbat ar fi fost căsătorit cu o femeie, această soție ar fi putut să obțină fără probleme un permis de rezident în România. Faptul că soțul lui Adrian nu poate să obțină acest lucru înseamnă discriminare", a arătat reprezentantul Accept.