Principesă într-o ţară străină, crescută într-o libertate aproape totală, viitoarea regină a României, Maria, s-a refugiat în cuiburi aurite şi argintate, tânjind dintotdeauna după un loc numai al ei, departe de protocoalele Casei Regale. Aşa s-au născut casele de vis ale Reginei Maria (1875-1938), pe primul loc între preferinţele sale aflându-se Castelul de la Balcic, la realizarea căruia a contribuit în totalitate.

Constănţenii care doresc să pătrundă în intimitatea interioarelor regale, să vadă omul şi femeia Maria, sunt aşteptaţi să admire până la sfârşitul lunii octombrie, la Muzeul de Artă, expoziţia de obiecte decorative, mobilier şi fotografie „Casele de vis ale Reginei Maria - Castelul Balcic”, realizată de Muzeul Naţional Peleş.

Străbătând la pas... casa de vis de la Balcic, aşa cum este prezentată la Muzeul de Artă, vizitatorii vor admira bunul-gust al interioarelor regale şi vor remarca eclectismul elementelor decorative, deoarece Regina Maria excela în a crea interioare rafinate şi armonioase din lucruri cât mai diferite. „În acest lucru constă stilul Regina Maria: capacitatea extraordinară de a crea armonie din lucruri extrem de diverse”, a spus muzeograful de la Muzeul Naţional Peleş, Cornelia Dumitrescu.

În „sufragerie”, vizitatorii vor putea să vadă paharele din care a băut familia regală, farfuriile şi tacâmurile de care s-a servit la masă. Pe masa toscană, de-a lungul căreia se află scaune tapiţate cu piele presată, se găsesc aşezate pahare din sticlă fumurie, realizate la Azuga, farfurii din porţelan german, tacâmuri din argint lucrate la Paris.

DORMITORUL CU CRINI Punctul central al expoziţiei îl reprezintă însă dormitorul, din care nu lipseau atunci - ca şi în reconstituirea de la muzeu - crinii, simbol al regalităţii, purităţii şi al vieţii veşnice. Deasupra patului în stil oriental, de fapt un divan cu multe perne, se aflau candele, iar pe peretele de răsărit erau etalate o mulţime de icoane ruseşti, vechi şi foarte scumpe, primite de regină de la mama sa, Maria Alexandrovna Romanov, cruci ruseşti cu două braţe, o cruce celtică din pastă de sticlă, dar şi portretul principesei Ileana, care rezona perfect cu mama sa.

Un alt punct de interes este apartamentul Prinţului Nicolae. Pe lângă modulul occidental al apartamentului princiar, publicul poate vedea în modulul oriental vase persane, turceşti, din alamă sau din ceramică turcească.

FARMECUL GRĂDINILOR DE LA BALCIC La Constanţa a ajuns şi ceva din farmecul superbelor grădini de la Balcic, prin mijlocirea unor fotografii de epocă alb-negru de mari dimensiuni. „Castelul de la Balcic, lipsit de grădini, este incomplet. Grădinile invadează casa”, explică muzeograful Cornelia Dumitrescu.

Ambianţa de la Balcic este reconstituită şi cu ajutorul picturilor aflate în patrimoniul Muzeului de Artă, create în perioada interbelică de artişti care au lucrat sub oblăduirea reginei-artiste, scriitoare şi pictoriţă sensibilă, patroană a societăţii „Tinerimea artistică”.

Vernisajul expoziţiei a fost susţinut, ieri, de muzeografele Cornelia Dumitrescu şi Izabela Torok, de la Muzeul Naţional Peleş, dar şi de directorul Muzeului de Artă, Doina Păuleanu. Un moment muzical oferit de micul pianist Maximilian Banu a conferit o notă aparte evenimentului.