CÂT NE COSTĂ ALEGERILE? Anul acesta, românii vor fi chemați la urne în două rânduri. În primă fază, cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani trebuie să voteze, la începutul lunii iunie, primarii, consilierii locali și consilierii județeni. Miza cea mare o reprezintă însă alegerile parlamentare din toamnă. În acest an se revine la votul pe liste, iar numărul de parlamentari a fost redus de la 588 la 466. Potrivit noii legi de finanțare a partidelor, adoptată anul trecut, formațiunile şi candidaţii independenţi îşi pot deconta cheltuielile de campanie de la bugetul de stat. De exemplu, unui pretendent la parlamentare i se va rambursa o sumă echivalentă cu 60 de salarii minime brute (calculat la un salariu de 1.250 de lei, care va intra în vigoare după 1 mai), adică 16.600 de euro, cheltuiți pentru materialele promoționale. Singura condiție pusă de cei de la Autoritatea Electorală Permenentă (AEP) pentru returnarea banilor este ca partidul din care provine candidatul să obțină un prag electoral 3% din voturi. Asta înseamnă că vor putea deconta cheltuielile și partidele care nu vor intra în Parlament, unde pragul electoral este de 5%. Ținând cont că cele mai importante formațiuni vor avea candidați pentru fiecare din cele 466 de colegii, potrivit caculelor, statul ar putea să deconteze după alegerile parlamentare peste 20 de milioane de euro. Suma ar crește considerabil la alegerile locale, unde statul trebuie să acopere cheltuieli de peste 130 de milioane de euro pentru cei 1.338 de consilieri județeni, 3.187 de primari și 40.311 de consilieri locali. Deconturile se vor mări și mai mult dacă luăm în calcul cheltuielile făcute de formațiunile care au trecut de pragul de 3% impus de AEP, dar care nu au obținut mandate de primar sau consilier. Cu alte cuvinte, dacă sunt zece candidați care reușesc să treacă pragul de 3%, atunci toți aceștia vor putea să primească înapoi bani cheltuiți pentru materialele promoționale.

CE S-AR PUTEA FACE CU BANII? Cu cele 150 de milioane de euro decontate candidaților la alegerile locale și parlamentare s-ar putea face 428 de școli cu opt săli de clasă (calculat la un preț de 350.000 de euro pentru o școală), 19.287 de locuințe modulare de tip „Henri Coandă” (la un preț de aproape 8.000 de euro pentru o locuință complet utilată) sau 15 kilometri de autostradă (calculat la un preț mediu de 10 milioane de euro/kilometru).