LENTOARE. Speranţă, aşteptări înşelate şi acum resemnare... Părinţii lui Costea Velcev, băieţelul în vârstă de şapte ani, din oraşul Techirghiol, care a murit anul trecut, în împrejurări suspecte, în staţiunea Rânca, din judeţul Gorj, nu mai cred că acest mister, care le-a bântuit şi pustiit vieţile, va fi elucidat vreodată. Bâlbele anchetatorilor, nenumăratele informaţii contradictorii pe care aceştia le-au dat publicităţii, enigmele nedezlegate, i-au adus la capătul răbdării pe părinţii micuţului Costea. Dosarul nu s-a închis, dar procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Târgu Jiu nu au mai făcut niciun pas în încercarea de a lămuri tenebroasa poveste. Coşmarul părinţilor lui Costea a început pe data de 23 iulie 2009, atunci când fiul lor a fost dat dispărut, după ce a plecat de la o cabană din staţiunea Rânca, la care se cazase cu bunicii săi, cu doar o zi înainte. După ce cazul a ajuns în atenţia autorităţilor, sute de poliţişti, jandarmi, salvamontişti şi voluntari s-au mobilizat pentru a-l găsi. S-au folosit aparate cu termoviziune, câini de urmă, echipele au scotocit pădurile din zonă, dar rămăşiţele băieţelului au fost găsite abia după o lună, într-o râpă împădurită. Părinţii au recunoscut hainele lui Costea, iar analizele ADN au confirmat faptul că despre băieţelul din Techirghiol este vorba...
HAINE INTACTE. Deşi disperaţi, părinţii lui Costea se mai agăţau de iluzia că ancheta deschisă de poliţişti va scoate la iveală adevărul despre moartea copilului lor. În scurt timp, aveau să descopere ca s-au înşelat... Prima concluzie ciudată, trasă de anchetatori cu o grabă suspectă, imediat după descoperirea cadavrului, a fost că animalele sălbatice l-au sfâşiat pe Costea. Teoretic, cea mai plauzibilă ipoteză, practic, cea mai comodă dintre supoziţiile pe care le puteau face în această fază a cercetărilor. O simplă privire aruncată hainelor pe care băieţelul le purta în ziua dispariţiei clatină ipoteza anchetatorilor: acestea sunt intacte! „Tricoul, pantalonii şi hanoracul pe care Costea le avea pe el în acea seară nici măcar nu sunt rupte. În plus, tricoul şi hanoracul sunt îmbibate în sânge, în vreme ce pe pantaloni nu există nicio picătură… Cum poate spune cineva că fiul meu a fost atacat de fiare? L-a dezbrăcat ursul, l-a omorât şi apoi l-a îmbrăcat la loc?”, se întreba Olga Velcev, imediat după ce a aflat care este „unghiul” oamenilor legii. Semne de întrebare ridică şi locul în care a fost descoperit trupul neînsufleţit al micuţului: la aproape opt kilometri de unitatea de cazare, într-un loc greu accesibil, chiar şi pentru un adult. Pentru a ajunge în râpa aceea, Costea ar fi trebuit să străbată un pârâu, să se strecoare printre copaci şi puieţi de brad, pe un teren accidentat, pe care chiar şi localnicii îl străbat cu greutate. Specialiştii spun că un copil înfometat şi speriat nu ar putea parcurge nici măcar un sfert din această distanţă.
NEGLIJENŢĂ. După găsirea rămăşiţelor lui Costea, oricine s-ar fi aşteptat ca poliţiştii să scotocească până la epuizare zona, în speranţa că ar putea găsi indicii vitale pentru soarta anchetei. Greşit! Pe data de 9 septembrie, părinţii băieţelului au vrut să vadă cu ochii lor râpa în care a fost găsit trupul micuţului. Au ajuns acolo, au aprins o lumânare şi au făcut câţiva paşi. A fost de ajuns pentru ca Vasile Păduraru, tatăl vitreg al lui Costea, să descopere un craniu uman. La acea dată, bărbatul declara stupefiat: “Lângă un brăduţ, am zărit craniul. I-am făcut semn şefului Poliţiei Oraşului Novaci să vină lângă mine şi i-am arătat şi lui ce am văzut acolo. Poliţiştii au anunţat apoi presa că s-a descoperit o calotă craniană, dar informaţia este falsă. Vă asigur eu că este vorba despre întregul craniu”. “Am mai găsit acolo doi dinţi. Erau la vedere, pe o piatră. Era imposibil să nu-i descoperi dacă te uitai cu puţină atenţie în jur. Ei nu i-au văzut. A fost nevoie să venim noi de la Constanţa”, mai spunea Vasile Păduraru.
CAUZA DECESULUI: NECUNOSCUTĂ. Între timp, dosarul a ajuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Târgu Jiu. Degeaba… Cercetările se află în acelaşi stadiu. Părinţii lui Costea aşteaptă din iarnă să primească veşti de la procurorul de caz, care le-a promis că-i va suna. Niciun cuvânt… Nu le-a venit să creadă când au văzut rezultatul final al necropsiei efectuate de specialiştii Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici”. „Iniţial, au spus că băiatul meu a fost omorât de animalele sălbatice. Când presa a scris că hainele pe care Costea le purta erau intacte, au schimbat concluzia şi au afirmat că a murit din cauza frigului. Hipotermie... Am primit şi eu o hârtie cu raportul final de la acest Institut. Ştiţi ce scrie în el? Cauza morţii, necunoscută. I-am întrebat de ce, la început, au spus că băiatul meu a murit de frig. Mi-au spus că atunci Poliţia îi presa să formuleze o concluzie... Acesta a fost răspunsul lor. Mai mult decât atât, în documentul respectiv au scris că data cea mai probabilă la care decesul a survenit este 16 august, adică exact ziua în care Costea a fost găsit...”, a declarat Olga Velcev.
ASEMĂNĂRI. Cazul de la Rânca aminteşte de cazul “Vlăduţ”, copilul de 4 ani şi 8 luni care a dispărut pe 17 octombrie 2004, în pădurea tulceană Niculiţel, după ce asistase împreună cu familia sa la o slujbă religioasă oficiată la mănăstirea Cocoşu. Vlăduţ a fost văzut ultima oară în jurul orelor 17.00, jucându-se în apropierea lizierei, în timp ce mama sa pregătea masa lângă o troiţă. După căutări disperate, copilul a fost descoperit, şase zile mai târziu, într-o râpă adâncă, situată la 3,5 km de drum drept de la locul dispariţiei. De la început, probele din acest caz au indicat clar faptul că Vlăduţ a fost răpit şi sechestrat de o persoană necunoscută, fiind ţinut într-un adăpost în care a beneficiat de condiţii minime de igienă. Din cauza lipsurilor îndurate, copilul a intrat în comă hipoglicemică, ceea ce l-a determinat pe răpitor să-l abandoneze în pădure, lăsându-l să moară. Poliţiştii şi procurorii tulceni au comis, pe parcursul cercetărilor, nenumărate gafe, ignorând probele şi vehiculând în permanenţă ideea că Vlăduţ se rătăcise şi a stat şase zile, singur, în pădure.