Două decizii ale CCR (din 16 februarie şi 3 martie) dau peste cap cutumele atât de bine împământenite ale modului în care se face Justiţie în România: ascultările şi interceptările. Nu vă imaginaţi că ele nu mai sunt legale, căci sunt, dar nu cele făcute de SRI, ci acelea care vor fi realizate, în viitorul apropiat, de nou-createle departamente tehnice ale tuturor instituţiilor care au legătură cu Justiţia şi care vor avea angajaţi SRI: DNA (aici exista un pui de ascultător deja, dar acum va fi pus la îngrăşat), DIICOT, Parchetul General, Ministerul Justiţiei etc. Aşadar, intercepările realizate până acum de SRI şi pe care se bazează dosarele grele ale prezentului sunt neconstituţionale. Însă, spun minţile luminate de la CCR, excepţia de neconstituţionalitate va fi luată în considerare doar în dosarele în care ea a fost sau este ridicată, neaplicându-se şi în dosarele închise cu decizie definitivă şi irevocabilă, ca şi când calitatea de (ne)constituţionalitate începe de joi (puteţi înlocui cu orice altă zi!). Senatorul PSD Nicolae Şerban îi îndeamnă pe toţi românii, oricât ar dura, oricât ar costa şi oricât ar îngreuna munca instanţelor, să facă cereri de revizuire a dosarelor pe baza recentei decizii CCR. „Un rezultat juridic obținut cu probe obținute neconstituțional nu crește încrederea populației în Justiție. Ba din contră!”, a declarat el, pentru „Telegraf.

Dintre toate popoarele planetei, românii sunt cei mai ascultaţi. Aici nu încape niciun dubiu. Am scris-o şi demonstrat-o de nenumărate ori. I-am făcut de ruşine şi pe americani, cu FBI-ul şi cu NSA-ul lor, şi pe nemţi, cu serviciile lor secrete de top (atât de sectere încât în Germania există un astfel de serviciu care se ocupă de recrutarea de agenţi dintre refugiaţi şi care, deşi oficial a fost desfiinţat, încă funcţionează - n.r.). Numărul angajaţilor SRI este atât de secret încât nu-l ştie nimeni, nici chiar propriul serviciu, iar judecătorii Înaltei Curţi au aprobat la cereri de interceptare de i-ar face pielea de găină chiar şi lui Kafka. Deci, românii sunt cei mai interceptaţi şi mai ascultaţi dintre muritori. Acum, vine Curtea Constituţională a României (CCR) şi aruncă în haos cutumele cu care noi, procurori, judecători, agenţi secreţi şi obiectele muncii lor, românii, eram obişnuiţi.

Hidra interceptărilor va avea mai multe capete

Adicătelea, spun minţile luminate de la CCR, procurorii nu mai pot apela la SRI pentru interceptări, pentru că SRI intră la generalitatea „alte organe specializate ale statului” şi nu e OK. Probele astfel strânse ar putea fi considerate nule în instanţă. Concret, pe 16 februarie, CCR a declarat neconstituţional articolul 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, care spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”!

Şi dacă aţi apucat să vă bucuraţi că rămânem neascultaţi, nu o mai faceţi, căci din ultimele declaraţii ale şefilor de la Justiţie (Prună + Kovesi) se înţelege că vom avea tot atâtea servicii specializate de interceptare câte instituţii care se ocupă cu Justiţia!!! Imaginaţi-vă o scenă din care dispare personajul principal dotat cu acele căşti mari care acoperă urechile şi pe care urcă zece personaje mici, cu căşti multe, minuscule, băgate direct în urechi. Cam aşa va arăta peisajul lumii interceptărilor de acum înainte.

Deci, după cum vă sfătuiam, nu vă bucuraţi prea devreme. Nu interceptările în sine sunt neconstituţionale, ci doar cele efectuate de „alte organe ale statului”, adică SRI. Însă, după înfiinţarea noilor departamente, totul va fi OK şi liber la... ascultat!

Concret, la DNA se vor face angajări, spune şefa Kovesi, pentru a se întări serviciul tehnic care se ocupă de interceptări (căci la ei există o sămânţă de asemenea departament), la Ministerul Justiţiei va apărea un departament special cu acelaşi obiectiv, spune şefa Prună, la DIICOT, ce să mai vorbim, mergem pe acelaşi scenariu, iar la Parchetul General, la fel. Asta înseamnă, la o succintă privire, noi structuri, cu angajări de personal şi cumpărare de aparatură pentru interceptări, precum şi alte gadgeturi... ştiţi cum e, d’ale spionilor. „În ce privește posibilitatea ca SRI să nu mai poată efectua, chiar și la cerere, interceptări în spețe care nu țin de siguranța națională, instituțiile judiciare care au nevoie de astfel de probe vor fi nevoite să își cumpere aparatură specială în acest sens. Personalul care va face aceste filaje va fi cu siguranță adus prin detașare. Cel mai probabil, de la... SRI. Deci nu va fi mare diferență”, a punctat senatorul Nicolae Şerban, în exclusivitate pentru „Telegraf”.

Şi nu vă temeţi! Dacă exprimarea „În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI” va dispărea din comunicatele de presă ale DNA şi DIICOT, asta nu înseamnă că serviciul va rămâne fără obiectul muncii sale, care este, în fapt, siguranţa naţională. Probabil însă că, din structura sa cât se poate de secretă, se vor face disponibilizări pentru ca experienţa agenţilor antrenaţi deja într-ale ascultatului să poată fi folosită de celelalte servicii, gen DIICOT, Ministerul Justiţiei, Parchetul (DNA mai puţin - n.r.), novice în acest complex domeniu. Până la urmă, două bătăi strică, dar doi experţi în plus pe interceptare, niciodată.

Dosarele prezentului, în aer?

Şi asta nu e tot! Reluăm: interceptările SRI, pe care se bazează mai toate dosarele grele ale prezentului, sunt neconstituţionale. CCR aruncă însă şi o plasă de siguranţă: prin decizia din 3 martie, se admite ca neconstituțional şi alineatul din CPP care permitea revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, în cazul în care acestea s-au întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată ulterior neconstituţională. Deci, sentinţele date până acum şi în care nu a fost sesizată CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate sunt “facta praeterita”, adică fapte ce ţin de domeniul trecutului, “de vreme ce cauzele au fost definitive şi irevocabil soluţionate”. Pe cale de consecinţă, doar în dosarele în care a fost sau va fi ridicată excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte interceptările făcute de servicii se pot face revizuiri ale sentinţelor în baza deciziei CCR din 16 februarie. Cu alte cuvinte, dacă ai avut un avocat prost sau nu te-ai gândit la asta, ţi-ai luat ţeapă. Şi încă una mare! Deşteaptă-te, române!

Aşadar, această decizie a Curţii poate afecta doar cursul dosarelor aflate pe rol în acest moment, cele finalizate cu decizie definitivă fiind înmormântate... definitiv! Iar în ce priveşte dosarele „vii”, ale celor care au fost acuzaţi pe baza celebrelor interceptări, ele rămân fără metoda prin care procurorul şi-a construit întregul caz şi, deci, în aer. „Să luăm exemplul SUA”, a explicat senatorul Niclae Şerban, „unde o probă obținută ilegal compromite un dosar, chiar dacă aceasta este singura care dovedește vina inculpatului. De exemplu - dacă știi că arma crimei este într-o casă și descinzi fără mandat, acea armă este o probă contaminată, iar vinovatul scapă în ciuda tuturor evidențelor”. Sigur, la noi nu va fi chiar ca în SUA, dar va fi interesant de urmărit viitorul pe care îl vor crea cele două decizii ale CCR.

În dosarele "vii" sunt nume importante, care au fost filate neconstituțional de SRI - Dan Șova, Radu Mazăre, Mădălin Voicu, Viorel Hrebenciuc, Dan Voiculescu, Remus Truică, etc...

Aplicabilitatea deciziei de neconstituţionalitate, după ureche (tot în spectrul auditiv!)

De asemenea, nu înţelegem cum se poate aplica o excepţie de neconstituţionalitate de joi, să zicem (puteţi înlocui cu orice altă zi, la întâmplare). Chiar dacă dosarul a fost închis cu decizie definitivă şi irevocabilă, excepţia nu-şi încetează calitatea de a fi sau nu constituţională. „Ar fi o aberație dacă s-ar pune în discuție dacă o excepție de neconstituționalitate operează strict pentru anumite spețe și pentru altele nu. Din punctul meu de vedere, indiferent de nuanțele date de Curtea Constituțională în motivarea deciziei, toți cei care au fost afectați de prevederile legii declarate neconstituționale ar trebui să facă cereri de revizuire a dosarelor lor. Indiferent de riscuri și de presiunea pusă pe Justiție. Importantă este respectarea legii. Trebuie respectat principiul juridic conform căruia o lege nu poate fi aplicată retroactiv. În acest caz, trebuie ținut cont de faptul că actul normativ declarat neconstituțional de CCR - în baza căruia au fost realizate interceptările - era neconstituțional și atunci când persoanele cercetate erau înregistrate. El doar a fost descoperit acum ca fiind neconstituțional. Ignorarea neconstituționalității unui astfel de act normativ nu ajută pe nimeni. Un rezultat juridic obținut cu probe obținute neconstituțional nu crește încrederea populației în Justiție. Ba din contră!”, a mai declarat senatorul PSD Nicolae Şerban, pentru „Telegraf”.

Nu putem descrie şi analiza însă cu adevărat amplitudinea acestui fenomen, deoarece motivările CCR în cele două decizii nu au apărut încă, ceea ce ne pune în imposibilitatea de a jongla cu termeni concreţi. Sperăm să nu se întâmple ca în cazul lui Năstase, care a intrat în puşcărie, a executat anii pe care îi avea de făcut, a ieşit şi abia la mult timp după aceea şi-a motivat şi instanţa decizia încarcerării acestuia.

Ştiţi de ce îmi pare mie rău? Că dispare mitologia cu „mă ascultă serviciul secret”. Na, că acu’ nu mai e niciun secret cine ne ascultă. Bine, nici înainte nu era, dar parcă SRI-ul avea aşa o aură de Minister al Fericirii secretoman, uşor de identificat. Acum, interceptările vor deveni apanajul unor departamente funcţionăreşti şi să vedeţi încurcături la instanţe, când se vor cere mandatele de ascultare... Probabil că noile joburi vor fi sever normate (x interceptări pe zi), vor avea servicii de ORL proprii, stipulate în normele de Protecţia Muncii, şi diferite sporuri, de iradiere, de înţelegere, de cât de „ascultător” este angajatul etc.

Mai are voie să facă şi alte interceptări?

Analistul Radu Tudor a declarat, în exclusivitate, pentru „Telegraf”: „Nu pot să spun cert în ce fel este scos SRI-ul din schemă. Cert este că toate interceptările sunt puse sub asumarea legală a procurorilor, care sunt nevoiţi să-şi facă un corp tehnic, indiferent la ce instituţie lucrează. Aşteptăm cu toţii motivarea deciziei CCR pentru că, din discuţiile cu procurorii de la DIICOT, de la DNA şi cu alţi oameni din Justiţie, rezultă că nici ei nu înţeleg care este delimitarea din punct de vedere legal. De acum înainte, SRI se ocupă numai de speţele ce ţin de siguranţa naţională şi aici poate face interceptări şi le şi poate folosi. Mai are voie să facă şi alte interceptări?”.

Citește și:

Comunicatul CCR din 3 martie