Cehia propune achitarea datoriilor Greciei, dacă va construi centre de deportare a imigranţilor

Externe 07 Martie 2016 / 18:51 508 accesări

Criza imigranților a început anul trecut, paradoxal, tocmai când Grecia se zbătea cu datoriile și era pe punctul de a fi eliminată din zona euro și de a dezechilibra din nou Europa, care abia își revenise în simțiri după criza economică mondială. Bineînțeles, cum nimic nu este întâmplător, europenii au uitat de greci și de datoriile lor și au sărit să îi sprijine financiar pentru a face față valurilor de imigranți. Acum, Grecia ar putea să-şi plătească datoriile către creditorii internaţionali prin construirea unor centre de deportare a imigranţilor, oferind o soluţie alternativă blocului european în gestionarea crizei migraţiei. Ideea a fost avansată duminică, de preşedintele ceh, Milos Zeman. El a precizat că unul din consilierii săi a venit cu această ”idee originală prin care ar fi împuşcaţi doi iepuri dintr-o lovitură”. ”Centrele de detenţie ar putea fi construite pe insulele greceşti, de unde imigranţii care ajung în Europa ar urma să fie deportaţi şi, astfel, Grecia ar putea să-şi plătească datoriile faţă de creditorii internaţionali”, a explicat preşedintele ceh, care se opune vehement primirii de imigranţi în ţară. Zeman a declarat în mai multe rânduri că integrarea comunităţilor musulmane în statele europene este practic imposibilă şi a clasificat fluxul de imigranţi din Europa drept o ”invazie organizată”.

Cei mai mulţi imigranţi care ajung în Grecia, principala poartă de intrare în UE, provin din Turcia, după ce traversează Marea Mediterană. Premierul grec, Alexis Tsipras, a solicitat solidaritarea statelor europene în gestionarea crizei imigranţilor şi a criticat politicile Austriei şi ale ţărilor balcanice, care au impus restricţii la frontiere, în încercarea de a reduce numărul de imigranţi, acuzându-le că ”au distrus Europa”, prin blocarea a circa 30.000 de imigranţi la graniţa greco-macedoneană. Liderii europeni urmează să se angajeze să susţină Atena şi să promită că UE va face tot posibilul pentru a ajuta în gestionarea situaţiei, potrivit unui proiect al unei declaraţii comune.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat luni că se opune închiderii frontierelor în vederea opririi afluxului de migranţi către Europa. Merkel a îndemnat la o soluţie durabilă, împreună cu Turcia, în vederea reducerii valului migraţiei în toate ţările, inclusiv în Grecia. Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a îndemnat luni la solidaritate, subliniind că UE şi Turcia au nevoie una de cealaltă. ”Trebuie să vedem întreaga imagine, nu doar migrarea fără acte. Viitorul întregului nostru continent este pe masă”, a spus el. În total, aproximativ 14.000 de migranţi şi azilanţi au ajuns pe ţărmurile Europei, de la începutului anului, după ce peste un milion de oameni au venit în 2015 pe continent. Aproape jumătate dintre ei fug din Siria devastată de război, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Acest val a creat tensiuni în UE şi pune la încercare unele dintre cele mai importante realizări ale blocului, zona de liberă circulaţie Schengen şi conceptul de solidaritate între statele membre. UE doreşte ca Ankara să primească înapoi solicitanţii de azil şi exercită presiuni ca Ankara să-i primească pe migranţii economici ce au sosit în Grecia şi nu se califică să primească azil.

Președintele francez, Francois Hollande, a avertizat luni că ”UE trebuie să dea dovadă de o vigilenţă extremă în privinţa Turciei, în special în domeniul libertăţii presei. Cooperarea cu Turcia nu înseamnă că-i acceptăm totul. Trebuie să dăm dovadă de o vigilenţă extremă, iar eu o fac, în privinţa anumitor măsuri care au fost luate, mai ales faţă de presă. Presa trebuie să fie liberă peste tot, inclusiv în Turcia”. Justiţia turcă a dispus vineri să fie desemnat un administrator care să conducă ziarul turc de opoziție ”Zaman” şi ediţia sa în engleză, ”Today's Zaman”, în cadrul unei anchete care-l vizează pe Fethullah Gülen, un predicator aflat în exil în SUA, important opozant al preşedintelui turc, Recep Tayyp Erdogan. Această plasare sub tutelă a fost denunţată de organizaţii de apărare a drepturilor omului şi oficiali europeni, care o consideră dovada unei voinţe a puterii turce de a reduce la tăcere vocile disidente. Justiţia a luat această hotărâre la cererea procuraturii, care a solicitat o anchetă cu privire la mişcarea condusă de Gülen în cadrul luptei împotriva terorismului.