ESCROCHERIA SECOLULUI Ediţia de ieri a publicaţiei „The New York Times” a adus o veste neaşteptat de bună pentru cele zece mii de victime ale escrocului financiar Bernard Madoff: păgubiţii ar putea primi compensaţii pentru pierderile de multe miliarde de dolari, după ce anterior le fusese refuzată orice fel de despăgubire. Bernard „Bernie” Madoff ispăşeşte în prezent o pedeapsă de 150 de ani de închisoare într-un penitenciar din statul american Carolina de Nord, pentru o escrocherie de tip piramidal de zeci de miliarde de dolari. Acesta a pus la punct o schemă Ponzi, constând în plătirea investitorilor din banii depuşi de noii clienţi. Frauda a ieşit la iveală în decembrie 2008, după ce criza financiară a determinat mai multe persoane să-şi retragă banii.

Tribunalul federal pentru falimente a reuşit să adune active ale familiei Madoff în valoare de nouă miliarde de dolari, însă majoritatea victimelor sunt investitori indirecţi, iar acestora le-a fost respinsă cererea de compensare a pierderilor. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei din SUA a colectat circa de 2,35 miliarde de dolari în aşa-numitul „Fond al victimelor lui Madoff”. „Procesul organizat de noi deschide oportunităţi pentru mii de persoane fraudate, care nu au putut obţine nimic până acum pentru pierderile înregistrate”, a declarat procurorul federal din Manhattan, Preet Bharara, catalogând activitatea lui Bernie Madoff drept „o escrocherie de dimensiuni epocale”.

MAI BINE AMENDĂ DECÂT ANCHETĂ Dacă tot veni vorba despre despăgubiri, Google Inc. nu scapă şi va plăti suma de 17 milioane de dolari pentru a opri acuzaţiile formulate din 37 de state americane plus Districtul Columbia. Compania a fost acuzată că şi-a urmărit în secret utilizatorii, plasând anumite fişiere digitale secrete în programele de funcţionare a motorului său de căutare sau a telefoanelor inteligente. Decizia Google pune capăt unei anchete de doi ani de zile, timp în care anchetatorii americani au descoperit că Google „a ocolit” protocoalele de securitate ale utilizatorilor săi şi i-a spionat pentru a obţine un profil al comportamentului lor de consumator. Acest profil era de folos firmelor de publicitate pentru a identifica obiceiurile de căutare ale utilizatorilor. Această practică s-a desfăşurat între iunie 2011 - februarie 2012.

Google nu îşi recunoaşte vina, dar vrea să scape de orice legătură între practicile sale şi eticheta de spionaj, la care americanii, şi nu numai, au devenit foarte sensibili. Şi în august 2012 a preferat să plătească 22 de milioane de dolari ca să oprească o anchetă a Comisiei federale pentru Comerţ în legătură cu acelaşi caz. Google este cel mai mare motor de căutare pe internet, o megacorporaţie care a raportat un profit de 50 de miliarde de dolari în 2012, în principal adus de publicitate.