Miercuri a fost a doua zi când un număr impresionant de oameni au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirile față de ceea ce se întâmplă în societatea românescă. În frunte cu Bucureștiul, unde au ieșit peste 30.000 de oameni, principalele orașe din țară - Constanța, Craiova, Brașov, Sibiu, Arad, Cluj, Timișoara şi Ploiești - au fost luate cu asalt de mii de protestatari. În total, la nivelul întregii țări, au fost 70.000 de români care au mărșăluit pe străzi pentru ca o tragedie precum cea din clubul „Colectiv“ să nu se mai repete. Evident, demisiile premierului Victor Ponta, care a depus mandatul întregului Cabinet condus de el, și primarului Sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, nu le-au stins oamenilor supărarea după tragedia din clubul „Colectiv“. Sătui de modul cum a fost condusă România în cei 25 de ani de după Revoluție, oamenii și-au vărsat năduful asupra întregii clase politice și au cerut o schimbare a întregului sistem. Demonstranţii au avut mesaje dure pentru politicieni. Ei spun că nu se vor opri până când România nu va deveni un mediu sigur, o ţară în care se va trăi fără mită, când nu vor mai fi numiți în funcții publice tot felul de „yesmen”, care nu fac altceva decât să execute ordinele unor politicieni corupți. Deși românii au părut hotărâți și uniți în demersul lor de a schimba clasa politică, planează încă nedumerirea asupra conținutului mesajului transmis. În afară de câteva mesaje anticorupție și împotriva Parlamentului, manifestanții nu au venit și cu soluții concrete cu privire la cine ar trebui să conducă România. Seria protestelor a continuat și joi, pentru a treia zi la rând, când mii de oameni au ieșit din nou în stradă atât în Bucureşti, cât și în mai multe oraşe din ţară.

INTERIMAR LA PALATUL VICTORIA Presați din stradă, politicienii încearcă în aceste zile să vină cu soluții pentru a readuce țara la normalitate. Dacă miercuri dimineață aveam un premier, joi, după demisia lui Ponta, președintele Klaus Iohannis a numit un alt premier interimar. Deși inițial se vehiculase numele lui Mircea Dușa ca înlocuitor temporar al lui Ponta, șeful statului l-a ales pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ca prim-ministru interimar, care va îndeplini funcția până la formarea noului Guvern, pentru care în aceste zile au loc consultări la Palatul Cotroceni. Deși este poate cel mai neutru personaj politic, Cîmpeanu are un CV destul de bogat. Noul premier interimar este rectorul Universităţii de Ştiințe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor. Imediat după ce a primit încrederea lui Iohannis, Cîmpeanu a apreciat că responsabilitatea pe care o are este foarte mare, chiar dacă mandatul este limitat în timp de prevederile Constituției. „Asta nu înseamnă că nu vom acorda toată atenția întocmirii proiectului legii bugetului (...), lege de care depind atât modul de derulare a investițiilor, cât și plata salariilor, a pensiilor și nu numai”, a spus Cîmpeanu.

Discuții pentru formarea unui nou Guvern

După ce a acceptat demisia lui Victor Ponta, preşedintele Iohannis a început joi consultările cu partidele politice. Primii au fost social democrații, care dețin cele mai multe mandate în Parlament. Din delegaţie au făcut parte președintele PSD, Liviu Dragnea, preşedintele executiv, Valeriu Zgonea, şi vicepreşedinţii Georgian Pop, Ecaterina Andronescu şi Gabriela Firea. Deși, inițial, pesediștii erau pregătiți să-i propună șefului statului un nume de premier, la finalul discuțiilor, Dragnea a spus că nu a vorbit despre acest lucru, ci despre adunarea unui set de obiective care ar trebui respectate. De asemenea, şeful social democraţilor a spus că i-a propus preşedintelui o nouă rundă de consultări. Următorii care au intrat la discuții au fost liberalii. Dacă miercuri co-președinții PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, făceau gafe peste gafe, emoționați că, în sfârșit, ar putea să preia guvernarea, joi, liberalii au dat ordin ca toată lumea să tacă. Asta probabil pentru că înaintarea unui nume de premier de la PNL ar fi fost o mișcare greșită, în condițiile în care românii sunt supărați pe întreaga clasă politică. Consultările de joi de la Cotroceni s-au încheiat cu UDMR și minoritățile naționale.

„Strada”, la consultările cu Iohannis

Discuțiile dintre președintele Klaus Iohannis și partidele politice vor continua și vineri, când la consultări vor fi chemați reprezentanții UNPR și cei ai ALDE. În afară de reprezentanții formațiunilor politice, președintele a decis să cheme la consultări și societatea civilă. Este pentru prima dată când niște simpli cetățeni sunt chemați la discuții pentru formarea unui nou Executiv. „Am descoperit un nou actor: strada. Am urmărit cu mare atenție manifestațiile din stradă. Am un mesaj important pentru protestatari - v-am văzut, v-am auzit, voi ține cont de solicitările voastre”, a declarat Iohannis. În ecuație s-a băgat și fostul șef de stat Traian Băsescu, cel care în cei 10 ani de mandat a făcut ce a vrut în România, iar atât timp cât a fost președinte s-au dat cele mai mari tunuri financiare. Actualul președinte al MP a afirmat că gestul lui Iohannis este „neconstituțional, o tergiversare păguboasă și un precedent greu de calificat”. Afirmația lui Băsescu demonstrează cât de întors a fost el cu fața la popor și cât de mult îi prețuiește pe românii care l-au ales președinte în două rânduri. Culmea este că atât Băsescu, cât și Iohannis s-au trezit abia acum că oamenii care protestează în stradă sunt importanți pentru România.

Oamenii ies la proteste în masă când sunt coagulați de emoții puternice

Președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, sociologul Vasile Dâncu, a explicat, într-un interviu acordat Obiectiv.info, de ce ies oamenii la proteste: emoțiile puternice. ”Cred că este vorba despre convergența unor factori sociali destul de complecși. Pentru a avea mișcări serioase de masă ar trebui să avem o structură socială în care să se manifeste ceea ce, în sociologie, numim clivaje. Adică să existe posibilitatea ca oamenii să se diferenţieze destul de clar, să aibă conştiinţa apartenenţei la o categorie şi, de aici, având conştiinţa diferenţelor, să treacă la protest ca acţiune colectivă. Mişcările sociale își schimbă forma, totul se transformă nu în proteste angajate de ideologii puternice, de atitudini stabile, ele devin mai mult agregări emoţionale. Mişcările de tip „occupy“ resping liderii de frica de a nu fi deturnate sau liderii cumpăraţi, aşa că nu pot dezvolta o strategie pe termen lung fără lideri”, afirmă sociologul. Vasile Dâncu a vorbit și despre rolul rețelelor de socializare în organizarea mișcărilor de protest. ”Rețelele de socializare au și rol pozitiv, dar și un rol negativ pentru ieșirea în stradă. E adevărat, studiul sociologic al acelor Twitter-revoluții arată că rețelele aduc cea mai rapidă comunicare politică, deci o capacitate fantastică de difuziune a contestării. Organizarea este mai rapidă și îi poate integra pe cei care sunt singuratici și apatici, cei care nu participă la grupuri față în față. Dar apar și slăbiciunile, și cea mai importantă cred că este aceea că nu se formează aici identități stabile, ci instabile, care dispar când individul iese din rețea”, a explicat sociologul.

Citește și:

Circul politic ia fața tragediei de la „Colectiv“