Scriam într-un articol publicat zilele trecute că românii încă nu sunt familiarizaţi cu colectarea selectivă a deşeurilor, în funcţie de tipul lor. Unora dintre ei nu li se pare nici uşor şi nici la îndemână să aibă un sac pentru cartoane/hârtii, altul pentru sticle, unul separat pentru plastic şi altul pentru deşeurile menajere. Asta în condiţiile în care, în alte state şi doar pe alocuri la noi, oamenilor nu li se pare a fi o mare pacoste dacă aruncă gunoaiele în europubele diferite. În acelaşi material scriam că, potrivit unui proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor, din 2016, autorităţile locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată a deşeurilor cel puţin pentru: hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. Conform proiectului, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, transportul deşeurilor colectate separat se face numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare încheiate cu autorităţile sau au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi, iar preluarea lor de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi constituie furt şi se sancţionează potrivit legii - aviz celor care caută în pubele: riscă să ajungă la închisoare pentru furt de gunoaie! Operatorii licenţiaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au obligaţia să colecteze şi deşeurile abandonate, în cazul în care producătorul acestor deşeuri este necunoscut, cheltuielile fiind suportate de autoritatea locală. Operatorii au obligaţia să pună la dispoziţia deţinătorilor de deşeuri containerele şi sacii necesari activităţii de precolectare separată, costurile fiind incluse în tarif.

IMPLICAŢII Ce se întâmplă însă în teritoriu, la primării? În ultimii ani am văzut că sunt câteva administraţii locale care au atras bani europeni pentru a construi pe raza localităţii lor staţii de sortare a deşeurilor. Sunt foarte puţine, însă. Acolo se separă deşeurile care au fost puse la grămadă, iar cele care pot fi valorificate sunt vândute. Cele menajere sunt duse la gropile de gunoi ecologice care au fost amenajate în fiecare judeţ. Doar acolo pot fi duse gunoaiele ce nu pot fi valorificate şi tot acolo ajung şi deşeurile ce sunt adunate la grămadă din localităţile în care nu există staţii de sortare. Vizavi de obligativitatea de a colecta selectiv deşeurile, nu toţi primarii sunt încântaţi. Şi asta pentru că, spun ei, acest gen de colectare ar implica costuri foarte mari, pe care nu şi le permit. Spre exemplu, primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, ne spune că a încercat să colecteze selectiv, însă lipsa unei staţii de sortare face ca procedura să fie un chin extrem de costisitor. „Dacă nu avem staţia nu putem face asta, pentru că aşa prevede legislaţia europeană. Cum fostul primar nu a depus un proiect pentru amenajarea unei staţii de sortare, acum suntem legaţi de mâini şi de picioare. Pe de altă parte, noi nu avem o problemă să ne desfăşurăm în continuare activitatea de colectare a deşeurilor aşa cum o facem acum, adică la grămadă“, a declarat Cîrjaliu, care a adăugat că Primăria Agigea are licenţă de colectare a deşeurilor, ceea ce face ca preţul pe care trebuie să-l plătească populaţia pentru ridicarea gunoiului să fie mic. „Ne permitem să aplicăm scutiri la plata taxei de habitat pentru pensionarii care au venituri sub 1.500 de lei şi suntem printre puţinele primării care încasează taxa pe gospodărie şi nu pentru fiecare persoană în parte care locuieşte în acea casă. Prin urmare, nu ştiu de ce va trebui să ne oblige să colectăm selectiv, dar vom vedea pe parcurs cum ne vom putea adapta“, a mai spus primarul. După cum a spus şi edilul-şef din Agigea, rămâne de văzut câte dintre administraţiile locale se vor adapta şi care vor fi măsurile pe care le vor aplica pentru a respecta prevederile legale.