Ieri, un distrugător lansator de rachete american a intrat în coliziune cu un petrolier japonez, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, o strâmtoare strategică, tranzitată de peste o treime dintre exporturile maritime mondiale de petrol, a anunţat Flota a V-a a SUA, cu baza în Bahrain. Coliziunea nu a produs victime şi a avut loc către ora locală 1.00, între USS Porter, care efectuează operaţiuni de securitate maritimă în Golful Persic şi petrolierul nipon. Acesta este în continuare operaţional, iar avariile produse distrugătorului sunt în curs de evaluare.

Marina americană şi-a consolidat prezenţa în Golf, în ultimele luni, pentru a face faţă unei eventuale crize cu Iranul. Gardienii Revoluţiei, o armată de elită a regimului islamic, dispun de numeroase ambarcaţiuni rapide de mici dimensiuni, dotate cu lansatoare de rachete. Oficiali politici şi militari iranieni au evocat, în ultimele luni, o închidere a Strâmtorii Ormuz, în cazul în care Iranul este atacat de Israel sau SUA sau dacă exporturile sale de petrol sunt afectate de un embargo occidental, introdus pentru a obliga Teheranul să pună capăt activităţilor sale nucleare sensibile. Însă Iranul şi-a nuanţat ameninţările, la începutul lui iulie, subliniind că va acţiona raţional şi va lua o asemenea decizie doar în ultimă instanţă, dacă aceste interese vitale intră în joc.

SANCŢIUNI MAI DURE Preşedintele SUA, Barack Obama, a semnat, vineri, legea ce prevede înăsprirea sancţiunilor economice la adresa Iranului, adoptată înainte de Senat şi de Camera Reprezentanţilor. Legea prevede interdicţii pentru companiile americane de a face afaceri cu reprezentanţi ai sectorului petrolier al Iranului, dar şi cu companii navale şi de asigurări din această ţară. În afară de aceasta, este impusă o barieră în faţa oricăror operaţiuni financiare, inclusiv comerţul cu hârtii valorice şi cu aur, cu toate instituţiile financiare iraniene. Noua lege completează sancţiunile implementate anterior de SUA în baza rezoluţiei 129 a ONU, adoptată în iunie 2010, dar şi o serie de legi naţionale şi decrete prezidenţiale. Unul dintre scopurile legii este de a obţine respectarea embargo-ului la importul de petrol iranian, impus de SUA şi UE. După ce UE a introdus, în iunie, embargo-ul asupra importurilor de petrol iranian, livrările acestuia pe piaţa mondială s-au redus cu 40%.

ALERTĂ DE RACHETĂ PRIN SMS Armata israeliană a lansat, ieri, testarea la nivel naţional a unui sistem de alertare prin mesaje scurte pe telefon, destinate să prevină populaţia civilă, în caz de atac cu rachete. Mesajele, scrise în ebraică, arabă, engleză şi rusă, sunt trimise pe telefoanele mobile locuitorilor diferitelor regiuni, inclusiv la Ierusalim, Tel Aviv şi Haifa. Exerciţiul va dura până joi, când sistemul va fi testat la scara întregii ţări. Potrivit presei, acest exerciţiu este destinat să pregătească apărarea populaţiei civile de eventuale tiruri cu rachete sau mortiere lansate de Iran sau de mişcarea şiită libaneză Hezbollah, care ar putea urma unui atac israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. Acest scenariu continua să ţină, ieri, prima pagină a unei mari părţi a presei israeliene. Cotidianul ”Yediot Aharonot” titra pe prima pagină că ”Israelul nu este pregătit pentru un război cu Iranul”, relevând că jumătate dintre israelieni nu au mască de gaze sau că lucrările de protecţie a clădirilor în care se află spitale vor fi terminate abia în trei ani. Israelul, singura putere nucleară din regiune - lucru nerecunoscut în mod oficial - apreciază că existenţa sa ar fi ameninţată, dacă Iranul ar dispune de bomba atomică. Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, SUA susţin calea consolidării sancţiunilor împotriva Iranului, iar vizite recente ale unor oficiali americani în Israel au urmărit să descurajeze această ţară să lanseze un atac împotriva Iranului.