O lume întreagă a auzit de Gânditorul de la Cernavodă, care alături de perechea sa, „Femeie şezând”, reprezintă capodopere ale culturii Hamangia şi ale artei universale, dar şi de fantasticul şarpe Glykon, unic în întreaga lume. Primele două artefacte, deşi se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, stau mărturie despre comorile descoperite în străvechea Dobroge şi reprezintă simboluri ale României, la fel cum Șarpele Glykon este brandul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC).

Însă muzeul tomitan are şi alte artefacte cu care s-a mândrit şi continuă să se mândrească în întreaga lume. Acest lucru se va întâmpla, din nou, în cea de-a doua jumătate a anului, când valoroase piese arheologice de la Constanţa vor putea fi admirate în Republica Populară Chineză, alături de alte artefacte din colecţiile unor importante muzee din ţară, care, reunite, vor alcătui expoziţia „Comorile României”.

CHINEZII AU VRUT ŞI ŞARPELE Muzeul de la Marea Neagră contribuie la ampla expoziţie cu coroniţa din frunze de aur, cu care a fost împodobită femeia din secolul al II-lea al cărei mormânt a fost descoperit pe bulevardul Ferdinand, precum și cu două monede din timpul basileului traco-get Moskon, care a domnit în secolul al III-lea î. Hr. De asemenea, vor fi trimise în China busturile zeiţelor Isis şi Hecate, statuile lui Venus şi Apollo, dar şi un cadran solar, plus un şirag de astragale şi un vas antropomorf din perioada neolitică, aparținând culturii Gumelniţa. Chinezii au cerut şi Şarpele Glykon, însă constănţenii nu au renunţat la brandul lor, deoarece este simbolul MINAC, iar turişti din întreaga lume vin la Constanţa să-l admire.

„Expoziţia va fi deschisă în Beijing şi în Shanghai, dar e posibil să mai fie itinerată în alte trei-patru oraşe. Dacă ne gândim la populaţia Chinei şi la modul lor de organizare şi de mobilizare, această expoziţie va fi văzută de câteva milioane de oameni sau poate chiar mai mulţi decât are ţara noastră”, a spus directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea. „Pentru noi, astfel de expoziţii înseamnă o recunoaştere a valorii pieselor noastre, de care trebuie să avem mare grijă”, a conchis dr. Custurea.

Expoziţia din China este concepută ca un pandant al expoziţiei „Comorile Chinei”, deschisă în România, în perioada 30 aprilie - 1 august 2013. În expoziţie au fost prezentate obiecte provenind din celebrul sit arheologic de la Xi'an, printre care patru soldaţi de teracotă şi un cal, parte a inventarului funerar al împăratului Qin Shi Huang.

De-a lungul timpului, MINAC a participat cu piese valoroase la ample expoziţii intinerante. Printre acestea se află: „Capodopere ale epocii pietrei. Arta neolitică din România“, deschisă în 2008 în Elveţia, „Lumea pierdută a Vechii Europe - Valea Dunării 5000 - 3500 î.Hr.“, itinerată din 2010, la New York, în Anglia şi Grecia, sau „Aurul Antic al României, înainte şi după Traian”, deschisă în decembrie 2011, în Italia, la Museo dei Fori Imperiali, în apropierea Columnei lui Traian.