Noi confruntări intense între forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi au fost semnalate, ieri, la periferia oraşului Doneţk, principalul fief al insurgenţilor, aflat sub un asediu aproape total, în condiţiile în care Kievul le-a cerut civililor să părăsească zona. Explozii au fost auzite în mod regulat din direcţia cartierului Marinka, aflat la periferia de sud-vest a oraşului, de unde se ridicau coloane de fum. Potrivit Primăriei, salvele de mortiere trase în cursul nopţii de luni spre marţi au avariat o staţie electrică dintr-un cartier aflat în apropiere de Marinka, ceea ce a dus la întreruperea curentului pentru aproximativ 50 de clădiri rezidenţiale. În centrul oraşului, un dispozitiv exploziv a rănit, luni seară, opt separatişti.

Luptele s-au intensificat în ultimele zile în apropiere de Doneţk, cel mai mare oraş din bazinul minier Donbas, cu un milion de locuitori, înainte de începerea ostilităţilor, pe fondul temerilor privind un asalt al forţelor ucrainene şi al riscului unor confruntări sângeroase. De altfel, un purtător de cuvânt al armatei a confirmat la Kiev că forţele ucrainene s-au apropiat de cartierele de la periferia oraşului Doneţk şi de celălalt fief separatist, Lugansk. Strategia prezentată anterior de Kiev avea în vedere izolarea insurgenţilor la Doneţk, până la epuizarea tuturor resurselor. Kievul susţine că obiectivul este să blocheze accesul la frontiera rusă, pe unde, potrivit autorităţilor ucrainene şi occidentale, tranzitează arme şi combatanţi, ceea ce a justificat sancţiunile economice fără precedent introduse împotriva Rusiei.

Cel puţin 285.000 de persoane şi-au părăsit casele din cauza conflictului din estul Ucrainei, anunţă un oficial al Naţiunilor Unite. Autorităţile ucrainene au înregistrat până acum 117.000 de persoane provenind din regiunile afectate de conflict, precizează Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Însă Vincent Cochetel, director în cadrul Biroului European al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, afirmă că numărul refugiaţilor este mult mai mare - circa 285.000 de persoane. ”Conform autorităţilor ruse, iar noi considerăm credibile aceste cifre, circa 730.000 de ucraineni au trecut în Rusia, de la începutul anului până acum”, a declarat Cochetel. ”Noi nu considerăm că toţi sunt refugiaţi, 168.000 au statut privilegiat, dar, oricum, nu este vorba de turişti”, adaugă oficialul ONU.

SANCȚIUNI SIMETRICE Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut Guvernului să elaboreze măsuri de ripostă faţă de noile sancţiuni europene şi americane adoptate săptămâna trecută. ”În mod evident, sancţiunile trebuie adoptate cu prudenţă, pentru susţinerea producătorilor ruşi, fără a fi afectaţi consumatorii. Utilizarea instrumentelor de presiune politică în domeniul economic este inacceptabilă, intrând în contradicţie cu toate normele şi regulile”, a spus Putin. Şi premierul Dmitri Medvedev a declarat că Rusia trebuie să analizeze posibilitatea adoptării unor măsuri împotriva statelor occidentale.

Între timp, autorităţile elveţiene au adăugat 26 de persoane pe lista prin care au fost instituite măsuri pentru a preveni încălcarea sancţiunilor internaţionale adoptate în privinţa crizei din Ucraina, a anunţat, ieri, Ministerul elveţian al Economiei. De asemenea, 18 firme sau organizaţii sunt vizate de aceste măsuri, care intră în vigoare începând din 5 august. Măsurile vizează în special separatişti pro-ruşi cu responsabilitate în entităţile politice înfiinţate de rebeli la Doneţk şi Lugansk. Guvernul elveţian a decis în martie să nu impună sancţiuni Rusiei, spre deosebire de SUA și UE. La 2 aprilie, Guvernul elveţian a decis, însă, interzicerea încheierii unor noi acorduri comerciale cu persoanele vizate de sancţiunile europene la adresa Rusiei. Prin această decizie, Guvernul elveţian încearcă să se asigure că Elveţia nu va fi folosită pentru a evita sancţiunile europene împotriva Moscovei.