În luna mai a anului 2008, un grup de naţionalitate cecenă, suspectat că practica şantajul, comerţul ilegal cu arme şi materiale cu dublă utilizare, trafic de ţigări, fraude fiscale, spălare de bani şi fabricarea de documente false în vederea obţinerii cetăţeniei bulgare, a fost dezmembrat în Bulgaria. Din grup (provenit de pe teritoriul fostei URSS) făceau parte ruşi, ucraineni, moldoveni din Basarabia şi armeni, fiind condus de rusul de origine cecenă Ruslan Gapaev. Surse bine informate susţin că grupul căzut în Bulgaria a avut relaţii “de cooperare” (în “shoduneak”, adică în adunări ale „bratva”- mafia ex-sovietcă), cu grupuri similare cu activităţi în România, iar în context, ar fi vorba şi despre faptul că un lider nedeclarat al cecenilor din Republica Moldova, Movsar Ibraghimov, căutat internaţional prin Interpol, ar fi traversat România prin Constanţa, în drumul său spre Occident. De altfel, Ibraghimov a avut conexiuni încă din Chişinău, cu Gusan-Patron, liderul unei grupări transfrontaliere care avea statul-major la Sibiu şi care a fost arestat în aprilie 2007, pentru constituirea unei grupări criminale. Patron este bănuit că a perceput taxe “de şmecher” inclusiv pentru muncitorii basarabeni care plecau în Occident, prin Constanţa. Aceleaşi surse ne-au declarat că ramificaţiile acestor “grupuri-cîrtiţă”, rămase prin diferite state după dezmembrarea colosului URSS sau împinse spre linia Ucraina-România-Bulgaria de războaiele ruso-cecene, duc pînă în Crimeea (Stavropol), unde acţionează fraţii ceceni Uruzbiov. “În anii ’90, mare parte din traficul de maşini second-hand dinspre Ungaria către România, pînă la Constanţa, a fost supravegheat de cetăţeni ruşi, ceceni. În plus, ei asigurau paza unor investiţii din domeniul petrolier ale cetăţenilor sosiţi din spaţiul ex-sovietic”, ne-au declarat surse bine informate din mediul interlop. Ceea ce nu se spune este faptul că miza apariţiei unor asemenea grupări este enormă şi reduce, practic, la tăcere, autorităţile române şi bulgare, care vor ocoli mereu subiectul: aceasta, deoarece este pusă sub semnul întrebării chiar acordarea unor credite către Bulgaria şi România de către Uniunea Europeană, cea care insistă pe securizarea graniţelor. De aceea, inclusiv la Constanţa, poliţia, serviciile speciale sau corpurile de luptă împotriva crimei organizate, obişnuite să se ocupe mai degrabă de traficanţii mărunţi de droguri, vor aborda foarte rar sau deloc un astfel de subiect. Aceeaşi atitudine se manifestă la Bucureşti: “Un singur cecen a intrat în România în anul 2003, dar nu mai este în evidenţa noastrå”, ni s-a răspuns de la Oficina locală a Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR). Este desigur o eroare a UNHCR: cecenii, de exemplu, sînt imposibil de identificat, deoarece au paşapoarte ruseşti.

Ibraghimov, fiu de fost prim-secretar comunist

Surse din Ministerul Afacerilor Interne de la Chişinău ne-au declarat că Ibraghimov este unul din cei trei fii ai lui Muslim, fostul secretar general comunist al capitalei cecene, Groznâi. Despre unul din ceilalţi trei fraţi Ibraghimov se bănuie că a murit pe frontul cecen, în lupta împotriva trupelor federale ruseşti, iar celălalt, Marat, a obţinut statut provizoriu de refugiat în Republica Moldova. Ca şi grupul Gapaev, grupul Ibraghimov (format din basarabeni, armeni, azeri şi ruşi) a început să acţioneze la Chişinău după 1990 (în 1993). Pus sub acuzare în 2003, pentru faptul că ar fi contribuit la lichidarea unui negustor armean bogat din Chişinău, care nu plătise “taxa de protecţie”, Ibraghimov a fost eliberat de judecători şi a dispărut. Se crede că a tranzitat România prin Constanţa, cu un paşaport rusesc, în drum spre Cehia - unde se află o numeroasă comunitate de ceceni refugiaţi. Constanţa a mai apărut ca “bază de operare” a unor grupuri originare din spaţiul ex-sovietic. Fraţii ceceni Mutaliev (bănuiţi de trafic cu armament, în colaborare cu vestitul ofiţer rus Victor Bout) au avut la Constanţa firma Terra Impex, ulterior dizolvată. Fraţii Mutaliev au avut în zonă afaceri inclusiv cu faimosul ofiţer al forţelor speciale ruse Vitali Usturoi, care a fost acuzat că derulează trafic de substanţe radioactive prin firma Valeologia. Tot la Constanţa s-a aflat grupul prin intermediul căruia cetăţeanul româno-german Klaus Opriş (arestat de procurori pentru omor şi lipsire de libertate) şi-a făcut recrutările de asasini plătiţi, după ce a luat decizia de a se răzbuna pe un vameş elveţian. Ulterior, în septembrie 2005, un cecen numit Bakaiev, bănuit că a fost plătit de Opriş pentru a înfăptui un omor, a fost arestat pe teritoriul Federaţiei Ruse.