Dosarul în care președintele Consiliului Județean Constanța (CJC), Nicușor Constantinescu, este acuzat de subfinanțarea Centrului Militar Zonal (CMZ) a ajuns la final. Este acel dosar care a plecat din ianuarie 2014, în urma episodului brutal care a avut loc în parcarea CJC, unde Constantinescu a fost dat cu capul de maşină şi i s-a sucit mâna la spate pentru simplul motiv că cerea să vadă mandatul de aducere la DNA. La Tribunalul Constanța au avut loc, ieri, ultimele declarații, ultimele pledoarii, atât ale lui Constantinescu și ale avocaților săi, Marius Mocanu și Petre Buneci, cât și ale acuzării, reprezentată prin procurorul DNA Nadia Zlate. Reprezentantul Parchetului l-a acuzat pe Constantinescu în fața judecătorului Iulia Cezara Suciu de abuz în serviciu, pentru că între anii 2009 și 2012, în repetate rânduri și prin încălcarea atribuțiunilor de serviciu, printre altele, nu a plătit facturile la utilități și nu a alocat bani pentru funcționarea CMZ. În plus, procurorii DNA l-au mai acuzat pe Constantinescu că, în loc să plătească facturile CMZ pentru utilități, a preferat să organizeze acțiuni cultural-educative și să ofere protecție socială unor categorii defavorizate de cetățeni. Șeful CJC este acuzat și că a încercat să restrângă, în baza a două hotărâri emise de CJC în 2009 și 2012, spațiile destinate CMZ în sediul situat pe strada Mircea cel Bătrân, aflat în proprietatea Consiliului. Pentru toate aceste lucruri, dar și pentru multe altele, procurorii au cerut instanței de judecată să dispună pentru Constantinescu închisoare cu executare, între 3 și 15 ani, procurorul DNA lăsând la latitudinea judecătorului să decidă care va fi cuantumul pedepsei.

PREJUDICIUL DNA, CALCULAT DUPĂ URECHE? De partea cealaltă, președintele CJC a anunțat că este de acord să plătească daune civile către Ministerul Apărării Naționale, în subordinea căruia se află CMZ, în valoare de aproape 81.000 de lei. ”Suma reprezintă prejudiciul așa-zis stabilit de DNA. Am plătit banii în contul unui executor judecătoresc, iar în situația în care se va dovedi, definitiv, că există acest prejudiciu, executorul poate să dea banii MApN. Dacă îmi aduc bine aminte, anul trecut, procurorul de caz, Andrei Bodean, spunea că prejudiciul reprezintă o banală factură de telefon de 3.900 de lei. Cum s-a ajuns la 80.000 de lei numai Bodean știe... Mai mult, în acest dosar nu există o expertiză care să stabilească prejudiciul, ci doar raportul DNA”, a punctat Constantinescu. El a adăugat că a luat decizia de a plăti banii pentru că, potrivit vechiului Cod Penal, dacă se achită prejudiciul de până în 50.000 de euro, în cazul de față fiind de aproximativ 18.200 de euro, încetează procesul penal și se poate aplica cel mult o amendă administrativă.

APĂRAREA VREA ACHITARE În fața instanței, cei doi avocați ai lui Constantinescu au contracarat, punct cu punct, toate acuzele DNA. Apărătorii au demonstrat că faptele de care este acuzat clientul lor nu îndeplinesc criteriile de abuz în serviciu, după cum a formulat DNA. În aceste condiții, Mocanu și Buneci au solicitat instanței schimbarea încadrării juridice, încetarea procesului penal și achitarea lui Constantinescu, deoarece faptele de care este acuzat pot fi încadrate cel mult la capitolul contravenții. “Hotărârile CJC referitoare la CMZ au fost adoptate în unanimitate de consilierii județeni. Constantinescu era obligat prin lege să le ducă la îndeplinire”, a explicat Mocanu. El a arătat că solicitarea procurorilor DNA este cu atât mai ciudată cu cât, în urmă cu câțiva ani, printr-o decizie a Judecătoriei Constanța s-a stabilit că hotărârile CJC care vizau CMZ nu sunt supuse legii penale, ci celei de contencios administrativ. Decizia de atunci a instanței a venit în urma unei sesizări a fostului prefect Claudiu Palaz, care îl reclamase pe Constantinescu la Parchetul Judecătoriei, dar procurorii au soluționat plângerea cu neînceperea urmăririi penale. “DNA acuză că inculpatul nu și-a respectat atribuțiile, dar nu spune care sunt acestea. Legea administrației arată clar că președintele duce la îndeplinire hotărârile adoptate de către plenul Consiliului. Nepunerea lor în aplicare este infracțiune. Doamnă judecător, aveți de rezolvat o problemă de drept. Există deja o decizie definitivă de neîncepere a urmăririi penale pentru aceeași acuzație. Același dosar a ajuns la DNA și a fost transformat în dosar penal. Trebuie să decideți dacă DNA era competentă să înceapă urmărirea penală”, a susținut în fața instanței avocatul Petre Buneci.

”Acuzațiile, o exagerare”

În pledoaria finală, președintele CJC, Nicușor Constantinescu, a declarat că se consideră nevinovat, pentru că din toate acuzațiile care i se aduc nu reiese existența unor fapte de corupție. ”Acuzația că aș fi obținut profit este o exagerare. Nu a existat niciun folos sau avantaj patrimonial pentru mine sau pentru CJC. Mai mult decât atât, hotărârile CJC sunt supuse controlului administrativ al prefectului, de aceea legea autonomiei locale a fost încălcată de DNA. Am solicitat o expertiză pentru a ne lămuri cu privire la sumele stabilite ca prejudiciu. Ați refuzat acest lucru, doamnă judecător. Ați refuzat și audierea șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență de la acea vreme, Viorel Costache, și a directorului de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Virgil Coman. Nu cred că este normal să se ceară pedeapsa cu închisoare pentru astfel de fapte. Și mai cred că dumneavoastră, doamnă judecător, v-ați antepronunțat. Vă solicit achitarea”, a spus Constantinescu. El a adăugat că prin ducerea la îndeplinire a hotărârilor CJC nu a dorit să evacueze CMZ, cum au acuzat procurorii, ci să mute o parte din arhivele județului și ale regiunii într-un spațiu nefolosit al clădirii în care funcționează CMZ. Mutarea arhivelor era necesară, în condițiile în care o bună parte dintre documentele județului, vechi din 1878, stau în condiții deosebit de proaste. În dosarul Centrului Militar Zonal, magistrații Tribunalului Constanța se vor pronunța în 14 octombrie, decizia putând fi atacată la Curtea de Apel Constanța.

Citește și:

Se apropie deznodământul în dosarul „CMZ”