Parlamentul din Grecia a aprobat, vineri noapte, într-o sesiune extraordinară, pachetul dur de reforme şi reduceri de cheltuieli înaintat joi de Guvernul elen condus de Alexis Tsipras, care a întâmpinat la vot opoziţia unor parlamentari provenind chiar din partidul său.

Măsurile propuse de Guvernul condus de Tsipras au obţinut în Parlament 251 de voturi favorabile, 32 de voturi împotrivă şi opt abţineri, dintr-un total de 300. Restul de nouă parlamentari au fost absenţi de la şedinţă, între aceştia numărându-se şi ministrul demisionar al Finanţelor, Yanis Varoufakis, informează BBC.

Mai mulţi deputaţi din partidul Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras, au respins propunerea, fie prin abţinerea de la vot, fie printr-un vot negativ. Printre cei care s-au abţinut se numără ministrul elen al Energiei,Panagiotis Lafazanis, precum şi preşedinta parlamentului, Zoe Konstantopoulou, notează sursa precizată.

Într-o alocuţiune susţinută înainte de vot, premierul Alexis Tsipras şi-a apărat noile propuneri în faţa Parlamentului elen, admiţând că guvernarea sa a comis unele erori, dar că noile măsuri reprezintă cea mai bună variantă posibilă pe care Grecia o are în acest moment.

Pachetul votat vineri noapte de legislativul elen urmează să fie analizat de miniştrii de Finanţe din zona euro. Conform unor surse europene citate de BBC, creditorii Greciei (UE, BCE, FMI) consideră „pozitivă” noua propunere înaintată de executivul de la Atena. Noul plan de reforme formulat de Guvernul elen include o creştere a TVA la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru industria hotelieră, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul public. În plus, Grecia intenţionează să elimine scutirea de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.

De asemenea, Atena prevede creşterea impozitelor pentru societăţi şi armatori. Propunerile vizează şi creşterea imediată a taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.

Atena mai propune relansarea privatizărilor, îngheţate de la sosirea la putere a lui Alexis Tsipras.

Grecia cere în schimbul reformelor un nou program de finanţare în valoare de 53,5 miliarde de euro pentru acoperirea datoriilor scadente până în 2018, o revizuire a ţintei excedentului bugetar primar în conformitate cu înrăutăţirea situaţiei economice şi o reprofilare a datoriilor pe termen lung.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către BCE. Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni.

În lipsa acordului, statul elen riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.