Cum ne păcălesc ambalajele să cumpărăm mâncare nesănătoasă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Secretul de pe rafturile supermarketurilor - ce se ascunde în spatele cuvântului ”natural”?

Cum ne păcălesc ambalajele să cumpărăm mâncare nesănătoasă

Eveniment 27 Iunie 2015 / 00:00 5831 accesări

Industria alimentară din ce în mai plină de substanțe chimice ne poate îmbolnăvi. Secretul unei alimentații sănătoase se află chiar pe etichetele pe care mulţi cumpărători nu se obosesc să le citească sau nu cunosc ce ascund termenii de specialitate. Pentru majoritatea cumpărătorilor, nu compoziţia produsului este importantă, ci preţul său sau felul în care arată. ”Problema e cum interpretăm informațiile de pe etichetă, să reușim să înțelegem importanța anumitor ingrediente sau rolul lor asupra sănătății noastre. Din păcate, există multe produse cu conținut ridicat de zaharuri, sare și grăsimi, iar dacă am citi eticheta, am vedea că nu sunt bune pentru sănătatea noastră”, a precizat președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor (APC) din România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

MÂNCĂM PRIMA DATĂ CU OCHII Ambalajul şi reclama sunt două elemente esenţiale care ne îmbie la cumpărături. Câți dintre noi nu am achiziționat produse lactate doar pentru că am văzut scris pe ambalaj ”produs natural”, iar alături, o fermă și văcuțe care pasc fericite iarba? Sau de câte ori nu am fost tentați să cumpărăm bomboane pentru simplul fapt că erau ambalate frumos, în culorile curcubeului? ”Trăim într-o societate care judecă după pachet, așa că uităm de esență. De multe ori, ceva care este făcut să arate bine la exterior nu va arăta prea bine în interior, pentru că cel care l-a făcut încearcă să ascundă ceva”, a spus nutriționistul Alec Blenche.

CE SE ASCUNDE ÎN SPATELE CUVÂNTULUI ”NATURAL”? ”Mențiunea ”natural” este peste tot, pentru că te duce cu gândul la natură, la ceva curat. Impactul acestei etichete asupra cumpărătorilor este, de regulă, foarte bun, ei fiind imediat convinşi că produsul respectiv este alegerea cea mai bună pentru o alimentaţie sănătoasă. În realitate, nu există nicio definiţie oficială pentru ”natural”, a adăugat dr. Stanciu. Așa că uneori, chiar dacă citim eticheta produselor, ambalajele nu reflectă adevărul despre ce suntem pe cale să cumpărăm. ”Întâlnim des mențiunea ”nu conține conservanți, coloranți”, însă produsul poate conține potențiatori de arome. Și alte mesaje-capcană, ce nu fac decât să ne distragă atenția de la ceea ce punem cu adevărat pe masă, ne fac cu ochiul zilnic pe rafturi. Vedem frecvent mențiuni de tipul ”cea mai bună pâine de ieri și de azi”, ”făina numărul 1” sau ”laptele numărul 1”. Ele se declară numărul 1, însă aceste mențiuni trebuie certificate de un organism independent, care să analizeze și alte produse din gamă, iar pe baza unor analize de laborator să tragă aceste concluzii”, a subliniat reprezentantul APC.

CITIȚI ETICHETA ÎNAINTE SĂ CUMPĂRAȚI CEREALE! În ultima vreme, este la modă să le dăm copiilor noștri să mănânce la micul dejun cereale. Ele ascund însă pericole mari, spun specialiștii. ”Se face multă reclamă pentru folosirea acestor produse, însă, dacă mămicile s-ar uita cu atenție pe declarația nutrițională a cerealelor, ar constata că ele au un conținut ridicat de zahăr adăugat, de 25 de grame la suta de grame de produs. De parcă nu era suficient că în cereale există zahăr prin natura produsului, producătorii au mai adăugat un sfert din cantitatea care există, așa că totalul ajunge pe la 75 - 80 de grame de zahăr per suta de grame de produs”, a spus conf. univ. dr. Costel Stanciu. Producătorii adaugă zahăr în cereale pentru a le face mai apetisante. ”Zahărul provoacă obezitate, care duce la apariția unor boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet juvenil de tip 2. Sunt multe produse care au un conținut ridicat de zahăr, iar ca să mascheze dulcele respectiv, unii producători mai adaugă și sare”, a spus președintele APC. Zahărul și sarea nu sunt singurele ingrediente ascunse în produsele consumate în mod frecvent. Un secret pe care puţini îl cunosc este cel legat de inscripţia „separat mecanic”. Un astfel de produs sunt cremvurștii. ”Carnea dezosată mecanic e reprezentată de zgârciuri, resturi, ceea ce rămâne pe os, pe gheare. Se creează o pastă și se mai adaugă aditivi alimentari. Astfel de alimente au o valoare energetică scăzută, iar pentru a avea gust sunt ”îmbunătățite” prin folosirea de potențiatori de gust, de aromă, coloranți sau conservanți. Monoglutamatul de sodiu este un potențiator de gust care este cancerigen și se află în spatele unor boli care dau peste cap sistemul vegetativ”, a explicat specialistul.



12