Exceptând titlurile din ziare și disputele politice, există oare și costuri reale pentru economie din ajustările PIB pe care le tot face Institutul Național de Statistică (INS)? Cu siguranță, spune analistul Florin Cîțu, care punctează că este extrem de important ca estimările PIB să fie cât mai bine făcute și să aibă revizuiri de magnitudini cât mai mici. „Ajustările anunțate înainte de alegeri de INS (de la scădere cu 0,1% la creștere cu 0,5%, în trimestrul II, respectiv avans susținut în trimestrul III - n.r.) au influențat drastic estimările PIB-ului potențial. Până acum, Banca Națională a României (BNR) a lucrat cu datele vechi, adică cu o creștere mai mică. Ce înseamnă asta? Că deficitul luat în calcul de BNR era mai mic decât cel real, iar politica monetară a fost restrânsă mai mult decât ar fi fost cazul. De altfel, politica greșită a băncii centrale explică și de ce, în 2013 - 2014, estimările de inflație erau tot timpul greșite“, notează Cîțu. Așadar, prețul rapoartelor aiuristice ale INS a fost plătit tot de noi, de economia reală, care ar fi putut beneficia de credite ieftine mult mai repede. „Când costul raportărilor greșite este o politică monetară restrictivă (culmea, economia mai este și în criză!), atunci merită să măsori de 10 ori datele și să le publici o singură dată“, conchide Cîțu.