Ei bine, a venit vremea să primim nu una, nu două, ci trei fotografii cu parcări de legendă în Constanța. Astăzi, cititorii ne-au trimis imagini cu doi constănțeni și un tulcean (ce să-i faci, tendințele demografice din cetatea Tomisului se extind și la nivel auto) care au parcat pe locurile rezervate special persoanelor cu handicap. Nu le-am fi publicat dacă nu am fi constatat că niciuna dintre mașini nu are în geam postat acel afiș care arată că autovehiculul aparține unei persoane cu handicap sau transportă o persoană cu dizabilități, afiș care le-ar fi dat dreptul posesorilor să staționeze acolo. În cazul în care șoferul vreunuia dintre aceste autovehicule chiar avea dreptul să parcheze acolo, dar a uitat să afișeze autorizația de parcare specială, acest articol nu îl vizează. OK, ajunge cu limbajul destinat persoanelor normale care respectă regulile și pe ceilalți participanți la trafic (Am primit reclamații de la câțiva cititori nemulțumiți de limbajul mult prea dur folosit la adresa celor care parchează ca niște boi/vaci). De acum vorbim pe limba acestor animale care au primit te miri cum carnet de conducere și parchează ca-n staul. Aceste semi-cuvântătoare ar trebui să trăiască măcar o zi în pielea unei persoane cu handicap pentru a vedea pe cine șuntează.

„Neamule, dacă iejti atât de jmeker și ți-a fost fătată stradă ca s'parchezi cum vrea mușchiu' tău de mânzat avorton, trezește-te, că mă-ta (scuze, am greșit și-am pus corect cratima) nu-i sclavă de șeic și nici căruța ta nespălată nu-i Bugatti Veyron aurit. Mai cetește câteva cărți. Nu, nu alea cu ași și cu șeptari. Alea cu multe cuvinte mici. Poți începe cu Petre Ispirescu... Mai vorbim când te mai speli de nesimțire...“