NOI CU CINE VOTĂM? Acordurile de finanțare și supraveghere externă, de tip stand-by, cum este cel pe care România îl are acum cu FMI, vor fi întotdeauna oportune, cel puțin până la aderarea noastră la zona euro, deoarece servesc drept asigurare la riscurile externe, dar și la cele interne, generate de decizii politice incorecte sau amânate contraproductiv, consideră profesorul de finanțe comportamentale din cadrul ASE București, Adrian Mitroi. El face și o radiografie a României în perioada postdecembristă, care poate fi și un „to do list“: „Absență de reforme structurale, deficit de infrastructură, lipsă de fonduri europene, investiții publice puține și ineficiente, planificare doar pe termen scurt a bugetelor și investițiilor, reformele întârziate în Sănătate și Educație, companii de stat nerestructurate, reformare a pieței muncii“. În opinia sa, unele investiții străine au fost, în general, neconvingătoare, profitabilitatea lor bazându-se pe achiziții ieftine - „În celelalte cazuri, oportunitățile economice tranzitorii sunt acum mutate în piețe cu salarii mai mici și consumatori mai puțin îndatorați“. Asta se vede cel mai bine în cazul marilor exportatori, care susțin acum investiții masive în alte țări. „Ford în Spania, Dacia în Maghreb... Motivele sunt cele prezentate public, în nenumărate rânduri - lipsa infrastructurii și suportului guvernamental / fiscal. Văzând atât de multe oportunități de investiții care ori nu au mai venit, ori au plecat, începem să înțelegem că, dacă în ultimii 25 de ani am fi votat în primul rând cu gândul la copiii noștri, infrastructura ar fi trebuit să fie principalul motiv pentru care ar fi trebuit să ne concediem imediat și definitiv liderii politici“, spune Mitroi.

            O CRIZĂ BINE GESTIONATĂ Profesorul din cadrul ASE mai vorbește și despre criza francului elvețian, apreciind că paritatea de 1,07 franci/euro este, în prezent, noul punct de echilibru - „Este un compromis acceptat de către Banca Elveției, dar nu neapărat și de cei cu expunere pe tranzacțiile în această monedă. Nivelul se menține totuși pe termen mediu. Spre deosebire, cursul euro/dolar este mult mai susceptibil la volatilitate, în primul rând pentru că variabilele care îl influențează sunt atât de natură economică, dar și politică. Evoluțiile transatlantice sunt mai greu de anticipat decât cele europene“. Mitroi punctează că tensiunile creditului în franci au fost gestionate corect de sistem, fiind în procent mic și afectând doar o parte dintre debitorii privați - „Pe termen lung, soluțiile specifice, și nu cele generale, vor fi de folos ambelor părți. Chiar dacă nu știm exact cine a fost gardianul, România (spre deosebire de Ungaria) nu are debitori instituționali (instituții publice - n.r.) în monede cu risc valutar ridicat“.