Conducerea Baroului Bucureşti susţine că doar în societăţile organizate după modelul stalinist statul permite Parchetului să afle conţinutul convorbirilor dintre avocat şi client, solicitând celor implicaţi în adoptarea Legii Avocaţilor ca această confidenţialitate să fie respectată. Oficialii din Baroul Bucureşti susţin că opinia publică a fost indusă în eroare prin acreditarea ideii că în noua Lege a Avocaturii ar exista o "imunitate" pentru avocaţi şi spun că protejarea confidenţialităţii dintre client şi avocat este şi trebuie să rămână o regulă democratică a dreptului la apărare.

"Numai în societăţile organizate după modelul stalinist statul permite Parchetului să cunoască conţinutul convorbirilor purtate de persoana acuzată cu avocatul său. Propunerile legislative de protejare a confidenţialităţii dintre avocat şi client sunt conforme cu sensul pe care România este obligată să îl urmeze dacă doreşte să rămână o ţară care împărtăşește valorile comune ale spaţiului european", se arată într-un comunicat al Baroului Bucureşti. Reprezentanţii Baroului declară că secretul profesional trebuie să rămână un drept fundamental al celui care apelează la avocat. "Atunci când comunicările dintre avocat şi client sunt cunoscute de către cealaltă parte, în procesul civil, sau de către acuzare prin interceptări și percheziții, în procesul penal, dreptul la apărare al persoanei este golit de conţinut, încălcându-se în acelaşi timp principiul “egalităţii de arme”, fundamental pentru un proces echitabil", se mai notează în comunicatul instituţiei.

Avocații aduc în discuţie şi directiva europeană, potrivit căreia "confidenţialitatea comunicării dintre persoane suspectate sau acuzate și avocatul lor este esențială pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare şi este o parte esențială a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte confidențialitatea întrevederilor și a altor forme de comunicare dintre avocat și persoana suspectată sau acuzată în exercitarea dreptului de a avea acces la un avocat prevăzut în prezenta directivă, fără derogare", o directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, din 22 octombrie 2013, pe care România are obligaţia să o transpună în legislaţia internă, până pe 27 noiembrie 2016, se arată în documentul citat.

Mai multe amendamente adoptate la acest proiect de lege, în cadrul Comisiei Juridice, au fost criticate de către Guvern şi instituţiile cu atribuţii în domeniul justiţiei, printre care DNA şi CSM, pe motiv că ar duce la o formă de imunitate pentru avocaţi şi la un ''statut de impunitate fără echivalent''.

Astfel, potrivit noii forme a articolului 35, ''decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei''.

"Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului'', arată versiunea discutată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Proiectul de modificare a legii avocaturii a fost adoptat, în unanimitate, pe 4 mai, de Comisia Juridică. A fost întors însă din plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, iar la acest moment se află, din nou, la Comisia Juridică.