Cotidianul „Telegraf” a lansat o provocare către toți candidații la Primăria Constanța, care s-au angajat într-o luptă aprigă la alegerile locale din 5 iunie. În fiecare zi vom publica un interviu în care încercăm să vă dezvăluim planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea fiecărui pretendent la postul de primar al Constanței. Astăzi îl prezentăm pe candidatul PRU, Dumitru Bădrăgan, care ne-a vorbit despre diferența dintre naționalism și extremism, despre transparența decizională, programele sociale pe care vrea să le deruleze și despre planurile pentru dezvoltarea turismului.

Pentru că alegerile locale din 5 iunie se apropie cu pași repezi, iar bătălia pentru Primăria Constanța se anunță a fi una crâncenă, cotidianul „Telegraf” derulează o campanie de informare a publicului cititor în legătură cu pretendenții la funcția de primar al celui mai mare municipiu din județul Constanța. În fiecare zi, până la alegeri, vom publica un interviu cu fiecare candidat la Primărie, în care vă prezentăm planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea sa. Protagonistul acestui interviu este candidatul PRU, avocatul Dumitru Bădrăgan. El ne-a povestit despre diferența dintre naționalism și extremism, despre transparența decizională și despre planurile pentru dezvoltarea turismului.

Reporter (Rep.): De ce candidați la Primăria Constanța?

Dumitru Bădrăgan (D.B.): În activitatea mea profesională, de avocat, am întâlnit, de multe ori, multe probleme și ale municipiului. Sunt interesat de ceea ce se întâmplă în oraș și cred că a venit momentul ca, prin implicare, să produc o schimbare în administrație și în municipiu, cu ajutorul partidului nou pe care îl reprezint.

Rep.: Ce fel de schimbare vă doriți? Ce planuri aveți în acest sens?

D.B.: Ne interesează modul în care administrația locală interacționează cu cetățeanul. Vreau să existe un dialog permanent. De aceea, mi-ar plăcea să existe un forum al asociațiilor de proprietari. O uniune a reprezentanților locuitorilor. Să existe, în fiecare cartier, câte un reprezentant, un partener al Primăriei, care va primi proiectele de hotărâre de Consiliu Local și ne va comunica, înainte de fiecare ședință, propunerile, completările și părerile oamenilor. Vrem să îi întrebăm pe cetățeni înainte să luăm decizii.

Rep.: Spuneți că PRU este o formațiune naționalistă. Cum se împacă acest lucru cu multiculturalitatea Constanței?

D.B.: Naționalismul înseamnă dezvoltarea unei țări bazându-se pe identitatea proprie. Multiculturalitatea Dobrogei, care este un model pentru Europa, face parte din identitatea României. Acest ansamblu dobrogean s-a format în mii de ani. Nu veți vedea în Dobrogea conflicte interetnice, ca în alte zone, pentru că am trăit bucurându-ne de ayranul turcesc, de produsele ciobanilor veniți din Ardeal, am știut să dansăm pe muzica celor veniți din Moldova, ne-am bucurat de dansurile grecești și armânești, am știut să ne bucurăm de tradițiile tătarilor și de modul în care satele pescărești de pe malul Dunării păstrează încă tradițiile lipovenești.

Rep.: În ultimii 16 ani, administrația constănțeană a derulat mai multe programe sociale, unele dintre ele fiind în premieră la nivel național. Plănuiți să le continuați? Cu ce noutăți veți veni din acest punct de vedere?

D.B.: Programele sociale ar trebui incluse în politica oricărui guvern față de persoanele care, în anumite momente ale vieții, trec prin perioade mai dificile. Însă municipalitatea nu trebuie să se oprească în stadiul acordării de pachete sociale și al construirii unui cartier social. Noi urmărim să înființăm, prin parteneriat public-privat, întreprinderi-structuri sociale de inserție. Adică să creăm locuri de muncă pentru șomeri, cei care au handicapuri și alte asemenea probleme. Vrem să le asigurăm siguranța locului de muncă și a unui venit minim garantat. Pentru pensionari, avem în vedere crearea unui centru pentru vârstnici, în parteneriat cu toate cultele religioase. Putem crea și mini-cartiere pentru cei cu probleme sociale, cu toate facilitățile.

Rep.: Ce planuri aveți pentru turism? Prin ce măsuri plănuiți să îi convingeți pe turiștii români să aleagă Constanța și Mamaia, în detrimentul Bulgariei? Cum îi veți atrage pe străini?

D.B.: Constanța trebuie să redevină orașul care să aibă ceva de oferit turiștilor. Vrem să creăm un traseu istoric al Constanței. Avem un proiect, denumit Arena Tomitană, în cadrul căruia vrem să creăm o zonă, în preajma Peninsulei, cu unități de alimentație publică cu specific tradițional, magazine de suveniruri specifice culturilor pe care le regăsim în Constanța. De asemenea, ne-ar plăcea să creăm un nucleu natural în zona Microrezervației, pe care am vrea să o extindem mai mult în parcul Tăbăcărie și să o unim cu o grădină botanică pe care am vrea să o creăm. Este un model dezvoltat și în alte orașe, care acum se luptă pentru titlul de „Green City”.

Rep.: Dacă nu veți avea majoritate în Consiliul Local, ați fi dispus să faceți compromisuri?

D.B.: Nu cred că va fi nevoie să fac compromisuri, pentru că aleșii vor trebui să răspundă în fața uniunii de care aminteam la începutul interviului, reprezentanții cetățenilor. Probabil că, dacă nu se ajunge la un consens, vom face referendumuri locale, așa cum se procedează în Elveția pentru orice lucru.

Rep.: De-a lungul timpului, ați făcut parte din mai multe partide. Cum și de ce ați ajuns în PRU?

D.B.: În urmă cu aproximativ 20 de ani, când aveam 21 de ani și am înțeles că e bine să mă implic, am fost cel mai tânăr președinte al unei organizații județene de tineret din cadrul Partidului Democrat. După acel moment, începând cu 2002, m-am retras și m-am dedicat carierei pentru că mi-am dorit să realizez ceva și din punct de vedere profesional. Am revenit în politică în 2012, când m-am înscris în Partidul Ecologist Român (PER), am candidat la parlamentare și locale, iar în 2014 am constituit Platforma eco-civică, formată din societatea civilă și PER, pentru alegerile europarlamentare. După aceea, am considerat că este oportun, împreună cu mai mulți tineri, să punem bazele unui proiect ce pare nebunesc: un partid naționalist-ecologist, un proiect nou, cu oameni noi. Mă număr printre fondatorii acestui partid care își dorește să arate faptul că, atunci când Traian Băsescu este dezamăgit de o generație, să îi spunem că noi suntem dezamăgiți de vechii politicieni care l-au susținut atâția ani.

Rep.: Partidul din care faceți parte, PRU, a încheiat un protocol de colaborare cu partidul Zmiana, despre care se știe că este pro-rus. Cum credeți că vor privi constănțenii acest lucru?

D.B.: La nivel european, acest protocol a fost încheiat cu scopul creării unei uniuni aplecate spre națiuni. Noi susținem naționalismul partenerului nostru din Polonia, nu și curentul pro-rus.

Rep.: Ce planuri aveți pentru dezvoltarea economică a Constanței?

D.B.: Vrem înființarea unui parc industrial în sudul orașului. Să atragem mulți investitori din diverse domenii. Avem capacitatea de a exporta diverse produse, așa că avem nevoie de un parc industrial dezvoltat în parteneriat cu Portul Constanța și Administrația Canalelor Navigabile. Avem în plan acordarea de facilități fiscale pentru investitori și să îi încurajăm să colaboreze cu instituțiile de învățământ care își vor dezvolta planul de școlarizare în funcție de cererea de pe piațșa muncii.

Rep.: În ultimii patru ani, o cincime dintre primarii constănțeni votați în 2012 au rămas fără mandat. Printre ei se află persoane condamnate penal. Cum comentați?

D.B.: Dacă vrem ca societatea să evolueze, indiferent de voința politică, un stat are nevoie de un moment de curățire, în urma semnalelor pe care le dă Justiția. Primarii trebuie să înțeleagă că, atunci când ajung în fruntea administrației locale, nu primesc un premiu, ci încep un nou loc de muncă, unul în slujba cetățeanului. Trebuie să își facă treaba și să refuze orice propunere care contravine legii.

Rep.: S-a tot spus, în ultima vreme, că acțiunile în forță ale DNA și ANI au cauzat anumite blocaje în administrație, că funcționarii publici refuză să mai elibereze și să semneze documente importante, de teama anchetelor. Cum ați gestiona o asemenea situație?

D.B.: Atunci când funcționarul se teme, orașul se blochează. Dacă voi ajunge primar, angajații din Primărie vor înțelege că vin cu o echipă nouă, care ia decizii dincolo de sferele de interes. Atunci va reapărea și încrederea lor. O problemă este și la legislație, care este alambicată și nepredictibilă, dar asta trebuie schimbat în Parlament.

Rep.: Ce soluții aveți pentru eficientizarea activității în administrația publică locală? Concret, cum eliminați birocrația?

D.B.: În primul rând, e necesar ca site-ul municipalității să fie funcțional. Cetățenii să aibă acces non-stop la toate proiectele și deciziile administrației și să poată afla în timp real unde trebuie să meargă pentru a-și rezolva problema.

Rep.: Cum este omul Dumitru Bădrăgan, dincolo de carieră, politică și administrație?

D.B.: Sunt un om simplu, am 41 de ani, sunt căsătorit, am un copil de 10 ani. Am crescut mereu gândindu-mă la cei din jur, la binele celorlalți. Probabil că această atitudine am dobândit-o având trei frați mai mici.

Rep.: Ce aveți în plus față de alți candidați la Primăria Constanța? De ce trebuie să vă voteze lumea?

D.B.: Am în spate o echipă tânără, cu oameni care nu au mai fost niciodată în administrație, care au reușit din punct de vedere profesional și care își doresc foarte mult să se implice pentru binele cetățenilor.