Situația din estul Ucrainei se deteriorează, în special în zona aeroportului din Donețk și a localităților Peski și Gorlovka, din regiunea Donețk, potrivit unui raport al misiunii de observatori a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în zona de conflict. Misiunea OSCE constată agravarea situației în regiunile Donețk și Lugansk, teatrul confruntărilor între armata guvernamentală ucraineană și insurgenții pro-ruși, unde la 9 decembrie a intrat în vigoare un așa-numit „regim al tăcerii”, după ce armistițiul decretat la 5 septembrie de președintele ucrainean, Petro Poroșenko, nu a fost respectat în totalitate de niciuna din părți.

Raportul subliniază multiplicarea cazurilor de deschidere a focului de ambele părți. Astfel, reprezentanții grupurilor rus și ucrainean din cadrul acestei misiuni de monitorizare a OSCE au indicat 38 de tiruri în primele două zile ale noului an, din arme de calibru mic, artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă, în zona aeroportului din Donețk și în perimetrul localităților Peski și Gorlovka. Ca urmare a violențelor, un soldat ucrainean a fost ucis și alți șapte au fost răniți în luptele pentru controlul aeroportului din Donețk, punct strategic ocupat în continuare de armata ucraineană. Concomitent, trei civili și-au pierdut viața și încă trei au fost răniți la Gorlovka, dar misiunea OSCE nu a putut să verifice această informație. În tabăra rebelilor, un purtător de cuvânt anunțase anterior că forțele guvernamentale au bombardat în ultimele 24 de ore un cartier din Donețk, subliniind că au murit civili, dar fără să indice numărul acestora. Situația rămâne tensionată în oraș, a declarat, la rândul său, șeful de stat major adjunct al insurgenților din Donbas, Eduard Basurin.

FRANȚA ȘI GERMANIA, PE POZIȚII... DIFERITE Pe acest fond tensionat, o reuniune asupra crizei ucrainene a avut loc duminică la Berlin, în așa-numitul „format Normandia”, la care au participat reprezentanți din Rusia, Ucraina, Franța și Germania, la nivel de directori politici. S-au discutat protocolul de la Minsk și modalitățile sale de punere în aplicare. Totodată, preşedintele francez, François Hollande, a anunţat că se va întâlni duminică, la Strasbourg, înaintea summitului de la Astana, din Kazahstan, cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru a discuta despre viitorul Europei. Întâlnirea va avea loc la iniţiativa preşedintelui social-democrat al Parlamentului European, Martin Schulz, care este german, dar şi francofon şi francofil, conform președintelui Hollande. Vorbind despre priorităţile economice diferite ale celor doi lideri, preşedintele francez a subliniat că de doi ani şi jumătate are relaţii sincere şi directe cu Merkel şi colaborează cu aceasta. „Eu şi doamna Merkel ne-am apropiat mult cu ocazia crizei ucrainene”, a subliniat François Hollande, însă declarațiile ulterioare făcute de acesta lasă multe semne de întrebare. Președintele francez a afirmat, ieri, că omologul său rus, Vladimir Putin, i-a spus că nu vrea să anexeze estul Ucrainei. Liderul de la Elysee se declară încrezător că la summitul din 15 ianuarie, de la Astana, se vor înregistra progrese în criza ucraineană, iar dacă acest lucru se va întâmpla, atunci, în opinia sa, ar trebui ridicate sancțiunile împotriva Rusiei. Și summitul de la Astana va desfășura în așa-numitul „format Normandia“, numai că la cel mai înalt nivel. Este confirmată prezența președinților rus și ucrainean, Vladimir Putin și Petro Poroșenko, precum și a cancelarului german, Angela Merkel, alături de François Hollande. Liderul de la Kremlin va fi, însă, poate mai înclinat la compromis după declinul exporturilor de petrol. Exporturile de țiței prin conductele companiei Transneft au scăzut anul trecut cu 4,2%, la 176,255 milioane de tone. Petrolul și gazele naturale reprezintă 68% din exporturile Rusiei și 50% din bugetul său federal. Sancțiunile impuse Rusiei de statele occidentale din cauza rolului jucat în criza din Ucraina vizează în special sectorul energetic rusesc, prin restrângerea exportului de tehnologie și interzicerea accesului la finanțare pentru companiile rusești. Anul trecut, cotația barilului de petrol a coborât sub 57 de dolari, pentru prima dată din 2009.

Deteriorarea situației din estul Ucrainei riscă să producă tensiuni pe întreg teritoriul țării. Ieri, poliţia a lansat o anchetă pentru terorism, în urma exploziei de duminică seara din centrul Odesei, oraş din sudul Ucrainei considerat strategic, vizând un centru de ajutor pentru militari ucraineni care luptă în estul ţării, controlat de separatişti pro-ruşi. Acest incident, care nu s-a soldat cu victime, dar care a fost catalogat drept „atentat terorist” imediat, este doar ultima dintr-o serie de explozii provocate cu dispozitive artizanale, care se multiplică în acest port strategic rusofon de la malul Mării Negre. O explozie a avut loc și pe 23 decembrie, în faţa sediului altui ONG din Odesa care se ocupă cu strângerea de ajutoare pentru militarii ucraineni.

Situaţia este tensionată de la tragedia care a avut loc pe 2 mai în Odesa, oraș pe care Kremlinul doreşte să-l includă în Novorosia (Noua Rusie) alături de regiunile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk din estul ţării. Aproximativ 40 de persoane, în principal pro-ruşi, au pierit pe 2 mai, după un atac sângeros.