Războaiele sunt relativ ușor de stârnit, dar consecințele lor, victimele lor colaterale cu greu pot fi contabilizate. Conflictele din Afganistan, Irak, Siria și chiar de dată mai recentă din Ucraina vecină aduc milioane de oameni în culmea disperării, renunțând la agoniseala de o viață pentru a fugi de o moarte iminentă. În momentul de față, amenințarea extremismului islamist și a războaielor de uzură a făcut ca zeci de mii de afgani, irakieni și sirieni, dar și alte nații să ia cu asalt tihnitul continent european. După lungi și admirabile discursuri diplomatice cu planuri care mai de care mai eficiente pentru sprijinirea imigranților din zonele de conflict, mai-marii Europei trebuie să își asume realitatea, pentru că imigranții din discursurile lor iau cu asalt bătrânul continent, spre disperarea europenilor treziți din adormirea în care picaseră abia reveniți din criza economică mondială. Așadar, Europa plătește prețul războaielor nu declanșate de ea, dar susținute măcar prin declarații.

MILITARI LA GRANIȚE

Ungaria plănuieşte să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranţi au pătruns pe teritoriul său. Această propunere va fi discutată în Parlament, săptămâna viitoare. Circa 140.000 de imigranţi au sosit din Serbia în Ungaria, anul acesta. Numărul refugiaţilor care au ajuns în Europa a crescut mult în ultimele săptămâni, în condiţiile în care 3.000 de persoane traversează zilnic graniţa Macedoniei cu Grecia, după care se îndreaptă către nordul Serbiei, Ungaria şi apoi către ţările mai bogate din zona Schengen. Mii de imigranţi au pătruns sâmbătă în Macedonia, prin oraşul Gevgelija, la graniţa cu Grecia, forţele de ordine fiind depăşite de situaţie. Potrivit Reuters, peste 5.000 de imigranţi au ajuns duminică din Macedonia în Serbia, continuându-şi drumul către Germania sau Marea Britanie, prin Ungaria. Ungaria reprezintă un punct de trecere către zona Schengen. Guvernul maghiar se aşteaptă să pătrundă ilegal aproximativ 300.000 de imigranţi pe teritoriul ţării, în cursul acestui an, în comparaţie cu cei 43.000 sosiți în 2014. Şi Germania estimează că vor veni 800.000 de imigranţi pe teritoriul său în cursul acestui an. Nebojsa Stefanovic, ministrul de Interne al Serbiei, a anunţat pe 14 august că 90.000 de imigranţi au pătruns pe teritoriul țării sale, de la 1 ianuarie.

Și armata austriacă urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autorităţile, depăşite de situaţie, să facă faţă unui număr important de imigranţi care sosesc din Ungaria şi Italia. Militarii vor ajuta la transportarea oamenilor şi unor echipamente, la construirea de adăposturi şi la furnizarea de hrană. Austria, una dintre cele mai bogate ţări din UE, a depus eforturi să facă faţă numărului mare de imigranţi şi solicitanţi de azil. Principalul centru austriac de triere a refugiaţilor de la Traiskirchen, situat la sud de Viena, este extrem de aglomerat, găzduind sute de persoane nevoite să doarmă sub cerul liber. Numărul cererilor de azil depuse în Austria a depăşit 28.300 numai din ianuarie şi până în iunie - tot atâtea cât tot anul trecut -, iar oficialii se aşteaptă ca în acest an totalul să ajungă la 80.000.

”NEUTRALIZAREA LUI AL-ASSAD”

Preşedintele francez, François Hollande, doreşte o... neutralizare a lui Bashar al-Assad şi participarea tuturor părţilor implicate în războiul civil din Siria la o soluţie, adică inclusiv a Iranului şi ţărilor de la Golf, a declarat el într-o reuniune cu ambasadorii. În urmă cu doi ani, notează ”Le Monde”, adresându-se corpului diplomatic, Hollande îndemna la pedepsirea lui Al-Assad, care tocmai fusese acuzat că utilizase armament chimic la periferia Damascului. El susţinea atunci, în mod deschis, o intervenţie militară împotriva regimului sirian. Această opţiune părea iminentă, înainte ca preşedintele american, Barack Obama, să-şi schimbe dramatic poziţia.

Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, s-a declarat, într-un interviu difuzat pe postul de televiziune al mişcării şiiite libaneze Hazbollah, încrezător în susţinerea Rusiei, contrazicând o sugestie americană potrivit căreia Moscova şi Teheranul sunt pregătite să nu-l mai susţină. Consiliul de Securitate al ONU a susţinut în unanimitate, pe 17 august, o iniţiativă vizând să favorizeze o soluţie politică în Siria. Ea a fost primită cu neîncredere atât de către regim, cât şi de opoziţie. Emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a propus o serie de consultări între părţile implicate în conflictul sirian, în vederea unor negocieri. Conflictul din Siria a fost declanşat de reprimarea sângeroasă a manifestaţiilor antiguvernamentale paşnice. Ele au degenerat într-o insurecţie armată, iar apoi într-un război civil care s-a soldat cu peste 240.000 de morţi. Din 2011, patru milioane de sirieni au fugit din ţară, în principal în Turcia şi Liban. În Liban, aceşti refugiaţi reprezintă deja un sfert din populaţie. De asemenea, refugiaţii sirieni alimentează în prezent cea mai mare criză a imigranţilor de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, în încercarea de ajunge din Turcia către Ungaria şi de aici în spaţiul Schengen.

Aproximativ 250 de persoane au murit şi alte 1.000 au fost rănite în ultimele zece zile, în urma raidurilor aeriene din apropierea capitalei siriene, Damasc, potrivit organizaţiei siriene Observatorul pentru Drepturile Omului. Bilanţul făcut de organizaţia siriană include şi victimele atacului coordonat de armata siriană împotriva rebelilor, din data de 16 august, în care au murit 117 persoane într-o piaţă din oraşul Duma, situat la 15 kilometri nord de capitala siriană. Potrivit Reuters, circa 1.200 de persoane au fost rănite în acest atac.