Trei evenimente majore s-au petrecut, în mai puţin de un secol, la data de 9 mai, unul dintre ele având o importanţă copleşitoare pentru România: proclamarea Independenţei de Stat, în 1877, independenţă cucerită pe câmpul de luptă într-un război purtat împotriva Imperiului Otoman. Acest moment, precum şi celelalte două evenimente, Ziua victoriei împotriva fascismului - 1945 şi Ziua Europei Unite - 1950, au fost evocate, ieri, în cadrul unei lecţii deschise care s-a desfăşurat în aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC). Adresându-se elevilor constănţeni prezenţi în sală, amfitrioana manifestării, dr. Lavinia Gheorghe a precizat: „Ca de obicei, noi facem această activitate cu voi şi pentru voi, tocmai în ideea de a vă deştepta sentimentul de mândrie că sunteţi români, în această Europă Unită”.

FIECARE EPOCĂ ÎŞI ARE CUVINTELE EI „La ora actuală, cuvântul patriotism începe încet-încet să dispară din vocabularul românilor, locul lui fiind luat de alte cuvinte, precum mercantilism, dar, probabil fiecare epocă îşi are cuvintele ei”, a spus, în preambulul prezentării sale, dr. Ion Râşnoveanu, de la Muzeul Marinei Române, invitat să le vorbească elevilor constănţeni despre semnificaţia momentelor din 1877 şi 1945.

DEŞTEPŢI ŞI PATRIOŢI „9 mai 1877 înseamnă încununarea cu succes a unei politici pe care oamenii deştepţi şi patrioţi ai secolului al XIX-lea au realizat-o, care a însemnat nu doar sacrificiul unui popor. Din nefericire pentru noi, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acest eveniment nu a fost văzut cu ochi buni de cei care dictau politica într-o Europă pe care o sărbătorim astăzi”, a subliniat, ieri, dr. Ion Râşnoveanu.

Lecţia de istorie a continuat, în aceeaşi notă, făcându-i pe elevi să conştientizeze importanţa evenimentului evocat. „9 mai 1877 se anunţa o zi ca oricare alta, însă pentru clasa politică de la Bucureşti, 9 mai a început tensionant, deoarece aveau informaţii serioase primite pe filieră diplomatică - marile cancelarii nu ar fi fost de acord cu proclamarea Independenţei României. Cu toate acestea, în după-amiaza zilei de 9 mai, în Camera Deputaţilor a fost organizată o şedinţă solemnă la care au participat, fără excepţie, liberali şi conservatori, prieteni şi duşmani deopotrivă, care în timpul luptei politice foloseau orice armă pentru a ajunge la putere. Cu toate acestea, în după-amiaza zilei de 9 mai, ei şi-au dat mâna pentru a aproba în unanimitate Declaraţia de Independenţă care a fost citită cu patos şi patriotism, în acelaşi timp, de unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai secolului al XIX-lea, ministrul de Externe al României, Mihail Kogălniceanu”, a mai spus dr. Râşnoveanu.

„TRAUMELE ÎNCĂ SE MAI RESIMT” „9 mai 1945 a însemnat finalul în Europa al unui război pe cât de neînţeles de masele populare, pe atât de neînţeles pentru mulţi dintre istoricii care au scris de 9 mai 1945 ulterior, un război bezmetic, început de oameni la fel de bezmetici ca şi el”, a continuat dr. Râşnoveanu, referindu-se la cea de-a doua conflagraţie mondială, care a adus Europei o modificare a arhitecturii politice, impusă de Stalin şi Hitler. În aceeaşi notă cu care şi-a început discursul, istoricul de la Muzeul Marinei Române a conchis: „Pentru noi, românii, 9 mai 1945 ar putea avea o dublă semnificaţie: sfârşitul războiului, dar şi începutul unui calvar care a durat 40 şi mai bine de ani, instaurarea regimului comunist în România, ale cărui traume încă se mai resimt”.

Despre declaraţia ministrului de Externe francez Robert Schuman, care a instituit Ziua Europei Unite, la 9 mai 1950, dar şi celelalte două momente anterioare, au vorbit şi elevii invitaţi la eveniment, pasionaţi la istorie, de la şcolile din municipiul Constanţa: Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu”, Liceul Teoretic „Decebal”, Liceul Teoretic „Traian”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Şcoala gimnazială nr. 16 şi Şcoala generală „Spectrum”.

„TE IUBESC, PATRIA MEA!” Tripla semnificaţie a datei de 9 mai a fost marcată şi la Şcoala Gimnazială nr.10 „Mihail Koiciu”, în cadrul proiectului naţional „Te iubesc, patria mea!”, coordonat de prof. Stela Gurzău şi prof. Elena Untaru. Proiectul a reunit o expoziţie de creaţii plastice şi fotografii, realizate de preşcolari şi elevi din şcolile gimnaziale din judeţul Constanţa şi din alte judeţe din ţară, dar şi momente artistice, cu mesaj patriotic.