Luni, ora 15.30, Constanța, România. Oamenii își văd de treabă. Unii pleacă de la serviciu sau școală, alții încă muncesc. La un moment dat, această rutină, care descrie perfect atmosfera oricărei zile lucrătoare din Constanța, a fost perturbată de zgomotul puternic al unei alarme care prevestește un dezastru de proporții. Semnalul s-a auzit puternic în cartierul Faleză Nord, ai cărui locuitori s-au panicat imediat.

Liniștea unei după-amieze de luni, în care unii constănțeni se pregăteau să plece de la serviciu ori de la școală, iar alții munceau cu sau fără drag și spor, a fost perturbată de zgomotul asurzitor al unei sirene. S-a auzit puternic în cartierul Faleză Nord. Dintr-o dată, oamenii s-au simțit ca în acele filme cu dezastre, în care, după ce auzi acel sunet ascuțit, se întâmplă o catastrofă în urma căreia intră în panică şi mor mulți cetăţeni. A durat patru sau cinci secunde, dar a fost suficient pentru ca mulți oameni să se sperie îngrozitor și să se întrebe dacă nu cumva trebuie să fugă. Din fericire, însă, nu s-a întâmplat nimic. A fost o simplă verificare, ne-au declarat reprezentanții autorităților locale.

VERIFICARE... CU PANICĂ

Potrivit șefului Inspectoratului de Protecție Civilă (IPC), Ștefan Taran, în această perioadă se testează vechile sisteme de alarmare a populației în caz de situații de urgență. „În primă fază, verificăm sirenele electrice, care se acționează manual. Vrem să vedem dacă mai merg, pentru că pregătim un amplu exercițiu de intervenție în cazul unor dezastre”, a declarat Taran. El a explicat că, în tot orașul, există 72 de sirene amplasate pe blocuri, în toate zonele. „Aceste sisteme sunt de două tipuri: cele electrice, pe care le acționăm manual și cele electronice, moderne, pe care le putem acționa direct din birourile noastre. În protocoalele noastre sunt prevăzute semnale diferite ca durată pentru fiecare tip de dezastru. Totodată, se folosesc și semnalele Morse, iar sirenele electronice permit chiar atenționarea vocală. Adică, imediat după declanșarea semnalului acustic, le putem transmite oamenilor, prin difuzoare, cum trebuie să acționeze”, a declarat Taran.

Cât vor dura verificările? Potrivit șefului IPC, sirenele vor fi testate circa două săptămâni, timp în care este posibil ca oamenii să audă alarmele. Cât despre exercițiul anunțat, Taran nu a știut să ne dea o dată exactă. „Nu depinde numai de administrația publică, pentru că sunt și alte structuri implicate. Vom colabora, printre alții, cu echipajele de la ISU „Dobrogea” și cu cele ale Jandarmeriei. Putem garanta, însă, că vom anunța din timp când va avea loc exercițiul, precum și semnificația codurilor pe care le vom transmite acustic”, a mai spus Taran.

Dr. Arafat, despre alertarea românilor înainte de cutremur: „Poate să însemne inducerea unei panici majore”

„Pe lângă faptul că, în România, nu există un proiect de evacuare în caz de dezastru, şi mecanismul de alertare înainte de cutremur este o chestiune aflată în discuție. Motivul? În România, înștiințarea populației cu câteva secunde înainte de producerea unui seism poate să însemne inducerea unei panici majore”, a declarat, luni, secretarul de stat în MAI Raed Arafat. "Ideea de a alerta înainte este o idee care se discută. (...) Să înștiințezi populația cu câteva secunde înainte, la noi, la acest moment, poate să însemne inducerea unei panici majore. (...) Pre-alertarea încă este o chestie care e sub discuție, nu e o chestie pe care putem să ne bazăm", a spus Raed Arafat, răspunzând unei întrebări în contextul Seminarului privind izolarea seismică, organizat în perioada 10 - 13 octombrie, la București, de Ministerul Infrastructurii, Transportului și Turismului din Japonia, Asociația Japoneză de Izolare Seismică și Universitatea Tehnică de Construcții București.

Potrivit lui Arafat, o astfel de alertare ar face populația să fugă. "Să îi prindă un cutremur în casa scărilor, exact unde nu trebuie să îi prindă", a spus Arafat.

El a vorbit și despre necesitatea reabilitării sediilor instituțiilor publice, astfel încât, în cazul producerii unui cutremur, acestea să poată continua să își îndeplinească misiunea. "Riscul la clădirile publice, dacă se întâmplă ceva cu ele, este ca noi să nu putem să ne îndeplinim misiunea față de populație. (...) Trebuie să ne asigurăm că ele (instituțiile publice - n.r.) rămân funcționale după un cutremur. Normal că intră în atenție și clădirile care sunt cu risc seismic ale pompierilor, unde sunt unități de pompieri ș.a.m.d", a precizat Raed Arafat.

În toată ţara sunt peste 270 de sirene, dintre care 115 în capitală. Din anii 80, de când au fost instalate, sirenele au sunat doar local, în timpul inundaţiilor din 2008 şi 2010.

Scopul acestor alarme este acela de a ne avertiza cu privire la natura dezastrului. Astfel, alarmele sunt setate să sune diferit dacă este, de exemplu, alarmă aeriană, alarmă de dezastre sau prealarmă aeriană.

Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.

Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.

Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.

Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.