Dacă Uniunea Europeană ar face un sondaj pentru a stabili un talent administrativ pentru fiecare stat membru, România ar fi declarată fără drept de apel campioană la pierdut fonduri comunitare. Autoritățile de la București au muncit în acest sens nu doar în anii scurși de la aderarea la UE, ci și în perioada de pre-aderare. În toți acești ani ni s-a spus că birocrația europeană este problema, dar scuzele oficialilor români au fost contrazise de reprezentanții CE, care au arătat că documentația stufoasă și procedurile greoaie privind accesul la fonduri UE au fost generate de interese obscure născute în interiorul granițelor noastre. Europa nu a avut deâct pretenția ca proiectul pentru care au fost alocați banii UE să fie respectat la literă. În 2015, după opt ani de la aderarea României la blocul comunitar, încă mai riscăm să pierdem sute de miliarde de euro, pentru că țara noastră nu a fost în stare să pună la punct un sistem transparent de achiziții publice. Nu o spunem noi, ci un raport al al Curţii Europene de Audit. Dacă ne încălzește cu ceva, nu suntem singuri în oala cu state care au un talent deosebit al ratării. Ne însoțesc alte 11 țări - Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia și Cehia -, dar niciuna dintre ele nu are pretenții la fel de ridicate ca România la câștigarea trofeului de campioană la pierdut bani comunitari. Raportul cu pricina arată că, dacă standardele UE referitoare la achiziţiile publice nu vor fi îndeplinite până la sfârşitul anului 2016, Comisia Europeană ar trebui să suspende plăţile către statele cu probleme, până când acestea vor remedia deficienţele. Incapacitatea statelor respective de a aloca contracte publice mari ar trebui să le împiedice să acceseze unele dintre cele mai generoase fonduri ale UE - 367 de miliarde de euro în ciclul bugetar 2014 - 2020. Atenție, este vorba aici despre bani destinați marilor proiecte de infrastructură (autostrăzi, de exemplu).