Din ipostaza de muză sau de simplu model, pozând pentru portrete, dar mai ales pentru nuduri care au rămas în istoria artei universale, femeilor li s-a permis relativ târziu să devină ele însele creatoare. În arta românească modernă, există o pleiadă de femei-pictor care deschid drumul reprezentantelor Evei în artele plastice, o „pasiune” şi o preocupare care fuseseră, până atunci, apanajul bărbaţilor. Considerate extravagante în epocă, cu studii solide în străinătate, în special la Paris, femeile-pictor din România s-au impus în arta românească în perioada interbelică, înfruntând prejudecăţi şi alte piedici, mai puţin pe cele de ordin material, deoarece, atunci, ca şi acum, a fi artist presupune, pe lângă talent şi... şansă, o anumită stabilitate materială.

„În arta românească, până în secolul al XIX-lea, pictorii s-au numit zugravi şi este greu de presupus că o femeie putea să aspire la o asemenea meserie. Putem spune că abia în generaţia a treia de pictori culţi, cu studii, din perioada artei moderne româneşti, au apărut primele femei creatoare şi nu le-a fost uşor nici să răzbată în această lume a bărbaţilor, nici să-şi convingă familiile de puterea acestei dorinţe de a face artă”, a spus criticul şi istoricul de artă dr. Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă.

O VIZITĂ LA MUZEU, PE URMELE „DOAMNELOR” PICTURII ROMÂNEŞTI În luna martie, când este celebrată... feminitatea, la nivel internaţional, cei care apreciază frumosul şi strădania creatoare sunt aşteptaţi să treacă pragul Muzeului de Artă pentru a descoperi lucrările artistelor. Pe această listă se află pictoriţele Micaela Eleutheriade (1900-1982), strănepoata lui Gheorghe Tăttărescu, Cecilia Cuţescu, devenită Stork, prin căsătoria cu Frederic Stork, Elena Popea (1879-1941), Margareta Sterian (1897-1992), Lucia Dem. Bălăcescu (1895-1979), Magdalena Rădulescu (1902-1983), Rodica Maniu Mutzner, Nutzi Acontz (1894-1957), dar şi sculptoriţa Miliţa Petraşcu (1892-1976). Fiecare dintre aceste femei a avut, pe lângă talent, un destin interesant, care merită a fi cunoscut de toţi cei care iubesc artele plastice, dar mai ales de către feministe.

În general, femeile-pictor din România au pictat sub zodia modernismului, existând, totuşi, şi artiste implicate în mişcarea de avangardă.

REGINA MARIA, ARTISTĂ ŞI PATROANĂ A ARTELOR De asemenea, nu trebuie uitat că un rol special în această „emancipare” a spaţiului artistic din perioada interbelică l-a avut însăşi Regina Maria, această patroană a artelor şi protectoare a artiştilor fiind şi preşedinta „Tinerimii artistice”. Spre exemplu, Elena Popea era o apropiată a Reginei, la fel ca şi Cecilia Cuţescu-Stork, cumnată a lui Alexandru Szatmary - fiul lui Carol Popp de Szathmary, pictorul regilor - acesta a descoperit Balcicul, în perioada războaielor balcanice, insuflându-i Reginei Maria dragostea pentru Coasta de Argint.