De la ferestrele apartamentului său, situat la etajul opt, reputatul critic şi istoric de artă Florica Cruceru admiră, deopotrivă, marea şi forfota urbei. La ora când se trezeşte pentru a se pregăti de plăcuta sa „misiune”, documentarea şi elaborarea a noi cărţi-document pentru posteritate, doar la câteva ferestre luminile licăresc.

Cercetător neobosit, făcând un crez şi un stil de viaţă din plăcerea de a scrie, fostul director al Muzeului de Artă, în perioada 1961-1984, Florica Cruceru, lucrează, în prezent, la câteva proiecte printre care şi al cincilea volum din seria celor dedicate renumitului critic şi istoric de artă Ioan Frunzetti, dar şi, la ediţia a doua a albumului „Arta monumentală a litoralului, oraşului şi judeţului Constanţa”, publicat prima dată în 1973. „Eu nu am un plan efectiv, am idei despre ceea ce trebuie să scriu, din când în când sau îmi cad în mână documente. Sunt două motive pentru care scriu: primul e acela că am foarte mult timp şi pot să o fac mai mult decât în perioada în care lucram la muzeu şi al doilea motiv, pentru că, fiind foarte de mult timp în domeniu, deţin foarte multe documente şi informaţii. Şi cum eu sau alţi cercetători căutăm în analele Dobrogei şi în presa veche, informaţii despre cultura de atunci, probabil că unii cercetători tot aşa vor căuta, peste 10-20 de ani, informaţii despre arta timpului nostru şi contribuţia mea le va folosi. Astfel, aş spune că lucrez pentru viitor”, spune, cu încredere, Florica Cruceru.

Referitor la volumele cuprinzând articolele şi studiile lui Ion Frunzetti, din perioada 1938-1985, reputatul critic de artă a mărturisit: „Ceea ce mă onorează în această muncă este că aceste cărţi au fost prefaţate de Amelia Pavel, care a fost colega lui, la Institutul de Istoria Artei, al doilea volum a fost prefaţat de regretatul Dan Grigorescu, care a fost student din prima serie, pe când era asistentul lui Tudor Vianu. A treia prefaţă a fost semnată de Andrei Pleşu, cel mai bun student al lui, despre care Frunzetti spunea „fiu să-mi fi fost, nu l-aş fi iubit mai mult”, iar al patrulea, „Disparate”, care credeam să fie ultimul, a fost prefaţat de Ruxandra Demetrescu, una dintre studentele lui din ultimele serii. În al patrulea volum spuneam că mă despart de Frunzetti, dar, iată, că nu s-a întâmplat aşa”.

Unul dintre cele mai ample proiecte ale Floricăi Cruceru, expert în artă românească modernă, este elaborarea unui amplu dicţionar care să cuprindă cât mai mulţi artişti plastici de pe teritoriul României, din perioada 1700-1920, coautori fiind fiica şi ginerele său, Dana Postolache şi Ioan Darida.